Cooperare energetică strategică pe Dunăre
România și Serbia au semnat joi, 16 iulie 2026, un memorandum de înțelegere privind schimbul de informații pentru dezvoltarea proiectului hidroenergetic Djerdap 3 (Porțile de Fier 3). Documentul, semnat la Guvernul României, urmărește evaluarea beneficiilor și impactului unei viitoare centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, o investiție estimată de Europa FM la peste două miliarde de euro. Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat că energia a devenit un aspect vital de securitate, competitivitate economică și nivel de trai, iar astfel de proiecte pot contribui semnificativ la stabilitatea sistemului energetic național și regional.
Potrivit declarațiilor făcute de premierul Bolojan, citat de Mediafax și Gândul, memorandumul creează cadrul necesar pentru o analiză aprofundată a proiectului. „Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea”, a afirmat Bolojan. El a adăugat că prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni, făcând astfel investițiile în energie o prioritate.
Ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, prezentă la ceremonie, a evidențiat importanța strategică a proiectului, declarând că Djerdap 3 ar putea deveni una dintre cele mai mari capacități de stocare a energiei din Europa, potrivit surselor citate de RFI România. Această hidrocentrală ar putea integra o cantitate mai mare de energie regenerabilă, sprijinind tranziția energetică și promovarea unui sector energetic mai curat. Colaborarea dintre cele două țări în sectorul energetic are o istorie lungă, începând cu anii ’60, odată cu acordurile privind construcția și exploatarea sistemului Porțile de Fier I și II, care funcționează de zeci de ani și sunt esențiale pentru ambele state.
Comisia comună tehnică româno-sârbă a avut până acum 104 sesiuni, ultima în septembrie 2025, ceea ce subliniază continuitatea și profunzimea cooperării, conform ministrului sârb. Serbia și-a exprimat disponibilitatea de a furniza României toate datele tehnice relevante și de a discuta o eventuală participare directă a părții române la proiect, ca un semn al deschiderii spre un parteneriat consolidat. Această abordare bilaterală este crucială, având în vedere că ambele țări se confruntă cu provocări similare în asigurarea securității energetice și a competitivității economice.
În ciuda entuziasmului pentru un nou proiect, premierul Bolojan a subliniat că România va analiza cu atenție condițiile de dezvoltare, punând anumite cerințe clare. Este vital ca dezvoltarea Djerdap 3 să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre. Aceste garanții sunt esențiale pentru a preveni orice impact negativ asupra infrastructurii existente și a ecosistemului regional, aspecte menționate de Europa FM.
Pe lângă proiectul Djerdap 3, cooperarea energetică dintre România și Serbia se extinde și în alte domenii. Oficialul sârb a amintit de proiectul interconectorului de gaze România-Serbia, cu o capacitate anuală de minimum 1,6 miliarde de metri cubi. Belgradul intenționează să finalizeze în următoarele zece luni segmentul de 31,6 kilometri dintre Mokrin și frontiera română. În domeniul energiei electrice, cele două state vizează extinderea capacităților de interconectare prin coridorul transbalcanic, o investiție care ar putea adăuga aproximativ 500 MW, consolidând astfel rețeaua regională.
Experiența anterioară de la Porțile de Fier I și II, proiecte construite și operate în comun, demonstrează capacitatea celor două țări de a colabora eficient în proiecte energetice majore. Această istorie de succes oferă un fundament solid pentru inițiativele viitoare, deși unii critici, cum ar fi un comentator citat de Gândul, își exprimă scepticismul față de gestionarea proiectelor energetice românești, amintind de situația hidrocentralei Tarnița și de costurile fluctuante ale energiei regenerabile. Cu toate acestea, oficialii ambelor părți rămân optimiști că parteneriatul va aduce un grad mai înalt de securitate energetică și stabilitate economică în deceniile următoare.
De ce contează
Acest memorandum este crucial pentru securitatea energetică a României și a Serbiei, oferind un cadru pentru dezvoltarea unei infrastructuri vitale de stocare a energiei. În contextul volatilității piețelor energetice și al nevoii de tranziție către surse regenerabile, o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj precum Djerdap 3 poate stabiliza rețeaua electrică, stocând surplusul de energie din surse intermitente (eoliană, solară) și eliberându-l la nevoie. Acest lucru reduce dependența de importuri și fluctuațiile prețurilor, având un impact direct asupra costurilor suportate de companii și cetățeni, și contribuind la un mediu economic mai predictibil și la o calitate mai bună a vieții.
Următorul pas în acest proiect este schimbul de informații tehnice și economice detaliate între cele două guverne. România va analiza cu maximă seriozitate compatibilitatea proiectului cu infrastructura existentă la Porțile de Fier 1 și 2, impactul asupra mediului și a navigației pe Dunăre, precum și potențialele beneficii economice. Deși ministrul sârb a declarat că semnarea memorandumului era „iminentă” încă din august 2025, în urma dialogului cu ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, procesul de evaluare și negociere a detaliilor tehnice și financiare va fi complex și de durată.
Succesul proiectului va depinde de capacitatea ambelor părți de a gestiona eficient aceste aspecte și de a asigura finanțarea necesară pentru o investiție de anvergură continentală.