Vechime fictivă în muncă vândută contra cost
O rețea infracțională specializată în fraudarea sistemului public de pensii, prin vânzarea de vechime fictivă în muncă, a fost destructurată de autorități, șapte persoane fiind reținute și alte 13 plasate sub control judiciar. Prejudiciul estimat se ridică la șapte milioane de lei, conform Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), care a coordonat acțiunea judiciară. „Gruparea era formată din șapte membri, între care și doi funcționari publici, și acționa încă din 2018, până în prezent fiind descoperiți peste 860 de beneficiari pe nedrept ai unor pensii mai mari, unii dintre aceștia neavând, în realitate, dreptul la pensie”, au precizat procurorii DIICOT joi, 16 iulie 2026.
Investigațiile, desfășurate de procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, au vizat o schemă complexă prin care persoane vulnerabile, fără un loc de muncă real, achiziționau vechime fictivă în muncă. Sumele plătite de beneficiari variau între 15.000 și 50.000 de lei pentru a obține dreptul la pensie sau pentru a-și majora cuantumul acesteia. Această practică a generat o pagubă considerabilă Caselor teritoriale de pensii, estimată la 7 milioane de lei.
Perchezițiile au avut loc miercuri, 15 iulie 2026, în București și în șapte județe: Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați. În urma acestora, anchetatorii au descoperit și ridicat sume importante de bani, respectiv 114.330 euro și 373.490 lei. De asemenea, au fost confiscate 110 dispozitive de stocare a datelor, patru token-uri utilizate pentru semnătura digitală, 160 de ștampile cu diverse impresiuni, 87 de carnete de muncă în original, înscrisuri olografe, documente relevante pentru caz și o armă neletală cu aer comprimat. Acțiunea a beneficiat de suportul polițiștilor Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate Constanța și Galați, al Serviciilor de Combatere a Criminalității Organizate Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași, precum și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Potrivit news.ro, procurorii au dispus reținerea a șapte inculpați și măsura controlului judiciar pentru alți 13. Joi, 16 iulie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a fost sesizat cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile în cazul a șase dintre inculpații reținuți. În cazul celui de-al șaptelea inculpat reținut inițial, procurorii au optat pentru măsura controlului judiciar. Inculpații sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității.
Modul de operare al grupării implica introducerea de informații nereale în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a crea aparența unei vechimi în muncă legitime. Surse judiciare au indicat că una dintre percheziții a avut loc chiar în biroul unui funcționar public din cadrul Casei de Pensii a Municipiului București, subliniind implicarea unor angajați ai sistemului public în această fraudă. Această situație ridică semne de întrebare serioase privind vulnerabilitățile sistemului de verificare și control.
Frauda pensiilor este o problemă recurentă în România. Spre exemplu, în 2023, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a identificat nereguli semnificative și a demarat procese de recuperare a sumelor plătite necuvenit, însă amploarea cazurilor precum cel actual demonstrează persistența și sofisticarea schemelor infracționale. Deși legislația, inclusiv Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prevede sancțiuni clare pentru declarațiile false și documentele contrafăcute, dificultatea de a detecta aceste fraude în stadii incipiente rămâne o provocare majoră pentru autorități. Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, unde sistemele de pensii sunt digitalizate și interconectate la nivel transfrontalier pentru a preveni astfel de abuzuri, România încă se confruntă cu lacune care permit persistența unor astfel de scheme. Statisticile Eurostat din 2022 indică un nivel de încredere al publicului în sistemele de pensii din România sub media europeană, parțial din cauza unor astfel de cazuri de fraudă care erodează legitimitatea sistemului.
De ce contează
Acest caz de fraudare a sistemului de pensii este relevant nu doar prin amploarea prejudiciului și numărul mare de beneficiari, ci și prin impactul asupra încrederii publice în instituțiile statului. Implicarea funcționarilor publici subliniază o problemă sistemică de corupție și vulnerabilitate în administrarea datelor. Pentru cetățenii onești, frauda pensiilor înseamnă o presiune suplimentară asupra bugetului de stat și, implicit, o diminuare a resurselor pentru pensiile legitimate. Mai mult, subminează principiul contributivității și echității sociale, creând o percepție de impunitate și inegalitate.
Următoarele etape ale procesului judiciar vor include audierea inculpaților și strângerea de probe suplimentare, în vederea trimiterii în judecată. Autoritățile vor continua investigațiile pentru a identifica toți beneficiarii vechimii fictive și pentru a recupera prejudiciul adus bugetului public. Rămâne de văzut dacă acest caz va declanșa o revizuire a procedurilor de verificare și o digitalizare mai eficientă a sistemului de pensii pentru a preveni fraude similare pe viitor.
De asemenea, este esențială o analiză a modului în care informațiile nereale au putut fi introduse în bazele de date ale ANAF și ale Caselor de Pensii, pentru a identifica și corecta eventualele breșe de securitate.