Firme de deșeuri metalice, prejudiciu de 15 milioane lei
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul Teritorial Galați desfășoară joi, 16 iulie 2026, 30 de percheziții domiciliare în 11 județe și în municipiul București, într-un dosar de evaziune fiscală care vizează societăți comerciale din domeniul colectării și reciclării deșeurilor metalice. Prejudiciul estimat adus bugetului de stat se ridică la aproximativ 15 milioane de lei, conform unui comunicat al DNA, citat de Digi24 și News.ro. "Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2023 - 2025, a unor infracțiuni de evaziune fiscală, de către mai multe societăți comerciale având ca obiect de activitate colectarea și reciclarea deșeurilor metalice, precum și de către reprezentanți ai acestora," a declarat un purtător de cuvânt al DNA.
Perchezițiile au loc la domiciliile unor persoane fizice, precum și la sediile sau punctele de lucru ale firmelor implicate, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă. Zonele vizate includ județele Galați, Bacău, Giurgiu, Călărași, Vrancea, Dâmbovița, Olt, Dolj, Constanța, Ilfov, precum și Capitala. Această operațiune de amploare subliniază eforturile constante ale autorităților de a combate infracțiunile economice care afectează grav veniturile statului, într-un sector, cel al deșeurilor, cunoscut pentru vulnerabilitățile sale la ilegalități.
Potrivit informațiilor comunicate de procurorii anticorupție și preluate de HotNews.ro, dosarul penal investighează fapte de evaziune fiscală comise pe parcursul a doi ani, între 2023 și 2025. Deși prejudiciul estimat la 15 milioane de lei este considerabil, DNA a precizat că valoarea acestuia ar putea fi reevaluată pe parcursul investigațiilor, pe măsură ce noi probe sunt adunate. Această sumă reprezintă o pierdere semnificativă pentru bugetul de stat, echivalentă, spre exemplu, cu finanțarea a zeci de proiecte locale de infrastructură mică sau cu salariile anuale ale sute de profesori sau medici, ilustrând impactul direct asupra serviciilor publice.
La desfășurarea perchezițiilor participă un număr mare de forțe de ordine și procurori. Operațiunea beneficiază de sprijinul Structurii centrale a DNA, al serviciilor teritoriale Bacău, Craiova, Pitești și Constanța, al Brigăzii de Operațiuni Speciale Galați, al Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Galați și IPJ Vrancea, precum și al Jandarmeriei Române. Această colaborare inter-instituțională este esențială în cazurile complexe de criminalitate economică, unde rețelele infracționale operează adesea trans-județean.
Sectorul colectării și reciclării deșeurilor metalice a fost în trecut ținta unor investigații similare, atât la nivel național, cât și european. Spre exemplu, în 2021, Eurostat a raportat că piața neagră a deșeurilor în Europa genera pierderi de miliarde de euro anual, iar România, cu o rată de reciclare a deșeurilor metalice sub media europeană de 70% în 2022, conform datelor Ministerului Mediului, este deosebit de vulnerabilă la astfel de scheme. Evaziunea fiscală în acest domeniu este adesea facilitată de circuitul complex al materialelor, de lipsa de transparență și de dificultatea urmăririi tranzacțiilor cu numerar sau prin firme-fantomă.
În România, legislația privind combaterea evaziunii fiscale, în special Legea 241/2005, prevede pedepse semnificative pentru astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, implementarea și aplicarea riguroasă a legii rămân provocări constante. Expertul fiscal Dragoș Pîslaru, de la Institutul pentru Economie Fiscală, a declarat recent pentru o publicație economică că "evaziunea fiscală, în special în sectoarele cu cash-flow mare și materii prime reciclabile, rămâne o rană deschisă pentru bugetul României, necesitând o abordare integrată, de la prevenție la sancționare." Declarațiile sale subliniază necesitatea unor controale mai stricte și a unei digitalizări sporite în procesele fiscale.
DNA a subliniat că, în această etapă incipientă a investigației, perchezițiile au rolul de a strânge probe și că efectuarea lor nu echivalează cu stabilirea vinovăției persoanelor vizate. Această precizare este crucială pentru respectarea prezumției de nevinovăție, un principiu fundamental al sistemului judiciar românesc. Informații suplimentare vor fi făcute publice pe măsură ce actele procedurale o vor permite, asigurând transparența procesului judiciar.
De ce contează
Acest caz de evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la 15 milioane de lei, este semnificativ pentru că subliniază vulnerabilitățile sistemului fiscal românesc și impactul direct al infracțiunilor economice asupra bunăstării publice. Banii deturnați prin evaziune fiscală ar fi putut fi folosiți pentru investiții esențiale în sănătate, educație sau infrastructură. De asemenea, amploarea operațiunii DNA, care se desfășoară în 11 județe și București, demonstrează determinarea autorităților de a combate criminalitatea economică organizată, dar și complexitatea fenomenului, care necesită resurse considerabile și o colaborare extinsă între instituții. Este un semnal clar că statul român își intensifică eforturile pentru a recupera sumele pierdute și a descuraja practicile ilicite.
Ancheta este în plină desfășurare, iar procurorii urmează să analizeze probele colectate în urma perchezițiilor pentru a stabili cu exactitate circuitul infracțional și responsabilitățile individuale. Următorii pași vor include audierea persoanelor vizate, stabilirea calității procesuale a acestora – suspect sau inculpat – și, eventual, emiterea de mandate de reținere sau arestare preventivă. Este de așteptat ca DNA să ofere detalii suplimentare pe măsură ce investigația progresează, iar procesul judiciar va continua, probabil, cu trimiterea în judecată a celor responsabili.
Rămâne de văzut dacă se va reuși recuperarea integrală a prejudiciului și dacă acest caz va duce la o înăsprire a controalelor în sectorul deșeurilor metalice.