Un puzzle complex de reforme și controverse
Reformă administrativă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul României, prin vicepremierul Oana Gheorghiu, a demarat un proces amplu de reformă a administrației publice și a companiilor de stat, solicitând premierului interimar Ilie Bolojan centralizarea tuturor datelor relevante pentru identificarea instituțiilor și întreprinderilor susceptibile de desființare, reorganizare sau comasare. Această inițiativă, menită să accelereze fundamentarea măsurilor de reformă, survine într-un context tensionat, marcat de avertismentul public al psihiatrului Gabriel Diaconu adresat acelorași oficiali guvernamentali, acuzându-i de posibile ingerințe în dosarul "azilelor groazei" din Bihor.
Potrivit documentelor guvernamentale, vicepremierul Oana Gheorghiu a cerut ca datele deținute de Ministerul Finanțelor, Inspecția Muncii și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) privind numărul angajaților și situația financiară a companiilor de stat și a instituțiilor centrale și locale să fie transmise Secretariatului General al Guvernului în termen de 10 zile. Ulterior, în 15 zile de la unificarea acestora, vicepremierul va prezenta Guvernului cazurile care se încadrează în condițiile de desființare, reorganizare, fuziune/comasare sau transfer de activitate. Urgența este justificată de depășirea cu doi ani a termenelor legale în privința companiilor de stat și de interpretarea diferită a legii în administrația publică locală, conform notei interne a Guvernului.
Pe de altă parte, în cazul dosarului "azilelor groazei" din Bihor, psihiatrul Gabriel Diaconu, unul dintre coordonatorii intervenției, a lansat un avertisment public, acuzându-i pe premierul interimar Ilie Bolojan, vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, de intervenție nepermisă într-un demers juridic. Diaconu a subliniat că "Nu puteți pune botniță pe ce s-a întâmplat la Bihor" și a acuzat declarații publice, poziționări față de operațiunea DIICOT și decizii intempestive, precum demiterea Alexandrei Zară de la șefia ANPDPD, ca fiind încercări de a "îmblânzi adevărul". El a reiterat importanța respectării drepturilor fundamentale ale omului și a obligațiilor pozitive ale statului român, invocând decizii CEDO împotriva României din trecut.
Analiza coordonată de Oana Gheorghiu vizează reducerea numărului de întreprinderi publice, identificând măsuri pentru cele care înregistrează pierderi sau sunt inactive. În vizor sunt societățile comerciale și regiile autonome cu capital de stat care îndeplinesc, necumulativ, cel puțin unul dintre următoarele criterii: neîndeplinirea obiectului de activitate sau activitate de bază redusă; mai puțin de 5 angajați; neprofitabilitate. Această abordare se aliniază cu obiectivele de eficiență promovate de Uniunea Europeană în gestionarea fondurilor publice și a entităților de stat, unde România a fost adesea criticată pentru ineficiență și birocrație excesivă, cu un număr de angajați în sectorul public care a crescut constant în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 1,25 milioane în 2023, conform datelor INS.
În ceea ce privește instituțiile publice, vicepremierul va coordona analiza măsurilor de reorganizare/desființare a celor "supradimensionate sau cu activitate suprapusă". Toate instituțiile publice cu personalitate juridică din subordinea/coordonarea administrației centrale sau locale trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții pentru a-și continua activitatea în forma actuală: condiția de dimensiune (peste 50 de posturi aprobate și efectiv ocupate) și condiția de unicitate (activitatea să nu se suprapună și să nu fie similară cu a altei instituții cu obiect identic sau asemănător). Neîndeplinirea condițiilor nu atrage automat desființarea, ci pot fi aplicate variante precum reorganizarea, fuziunea/comasarea sau transferul de personal și activitate, cu o reducere minimă de 15% a numărului de personal și 15% a cheltuielilor de funcționare. Această reformă este esențială pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede reforme structurale menite să eficientizeze cheltuielile publice și să reducă deficitul bugetar, estimat la 5,9% din PIB în 2024, conform Comisiei Europene.
În contrast, cazul azilelor din Bihor a scos la iveală o realitate sumbră, în care, potrivit lui Gabriel Diaconu, "fără intervenția PROPORȚIONATĂ a statului, 'gaterul de oameni' de la Dumbrava ar fi continuat nestingherit". El a denunțat "filonul paralel din interiorul instituțiilor statului român care desconsidera profund dreptul la viață al persoanei" și a cerut ca atât Viorel Pașca, proprietarul centrelor fără licență, cât și funcționarii publici complici să răspundă pentru faptele lor. Viorel Pașca, eliberat recent fără măsuri preventive, a solicitat public prefectului de Bihor și miniștrilor Sănătății și Muncii ca beneficiarii preluați de autorități să fie lăsați să revină la locațiile sale din Dumbrava și Tinca, susținând că aceștia sunt ținuți împotriva voinței lor. Această cerere a fost ferm respinsă de Diaconu, care a considerat-o o tentativă de "mușamalizare a statului eșuat".
Situația evidențiază o divergență semnificativă între necesitatea reformei administrative și preocupările etice și juridice. În timp ce Guvernul, prin Oana Gheorghiu și Ilie Bolojan, încearcă să eficientizeze aparatul de stat, acțiunile lor sunt privite cu suspiciune de unii actori civici, cum ar fi Gabriel Diaconu, care percep o posibilă încercare de a influența anchetele penale. Această tensiune subliniază fragilitatea încrederii publice în instituțiile statului, în special după scandalurile repetate legate de abuzuri în centrele sociale, cum a fost cazul "azilelor groazei" din Ilfov în 2023, care au generat un val de indignare și o reformă legislativă parțială.
De ce contează
Aceste evenimente sunt cruciale pentru România, deoarece ele pun în balanță nevoia urgentă de reformă a statului cu imperativele justiției și ale respectării drepturilor omului. Pe de o parte, reforma administrativă și a companiilor de stat este vitală pentru reducerea risipei banului public și pentru o mai bună guvernanță, cu un impact direct asupra bugetului și a serviciilor publice. Pe de altă parte, orice percepție de imixtiune în justiție sau de tolerare a abuzurilor subminează statul de drept și încrederea cetățenilor, afectând nu doar victimele directe, ci și imaginea României la nivel european și internațional. Abordarea transparentă și fermă a ambelor aspecte este esențială pentru consolidarea democrației și a respectului pentru lege.
Pe termen scurt, Guvernul va trebui să gestioneze cu atenție procesul de colectare și analiză a datelor pentru reformă, asigurându-se că deciziile sunt fundamentate pe criterii obiective și transparente. În paralel, presiunea publică și atenția asupra dosarului Bihor vor continua, iar autoritățile judiciare vor trebui să demonstreze independență și fermitate. Întrebarea deschisă rămâne dacă Guvernul va reuși să echilibreze obiectivele de reformă cu obligația de a asigura o justiție imparțială, evitând orice aparență de influență politică în cazurile sensibile.
Evoluția acestor două direcții va fi un indicator clar al maturității instituționale și al angajamentului României față de principiile statului de drept și ale bunăstării cetățenilor săi.