Noi imagini și stadii fizice ale lucrărilor de infrastructură
Lucrările la nodul rutier de tip turbion din apropierea municipiului Pașcani, un element crucial care va asigura legătura dintre Autostrada Moldovei (A7) și viitoarea Autostradă a Unirii (A8), avansează într-un ritm susținut, conform imaginilor video aeriene publicate de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași. Acest nod, considerat cel mai mare nod rutier construit în România, se întinde pe o suprafață de 220 de hectare și are o lungime de aproximativ 2 kilometri, incluzând 8 bretele proiectate pentru o viteză de 80 km/h, 12 pasaje și 5 podețe, a precizat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu.
Pe lângă asfaltările în zona nodului, pe șantierul lotului 3 Mircești – Pașcani, parte a A7 Bacău – Pașcani, se desfășoară operațiuni complexe de stabilizare a straturilor de fundare, pregătire a suprafețelor și transport de materiale pentru structurile metalice. Lotul 3, cu un stadiu fizic raportat de 52%, este realizat de o asociere de companii controlate de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, supranumit „regele asfaltului”. Această asociere include S.C. Spedition UMB S.R.L., S.C. SA&PE Construct S.R.L. și S.C. Tehnostrade S.R.L., toate sub controlul familiei Umbrărescu. În timp ce Tehnostrade și Spedition UMB sunt controlate direct de Dorinel Umbrărescu, la SA & PE Construct, acționariatul este împărțit între fiii săi, Răzvan Petru Umbrărescu și Alexandru Teodor Umbrărescu (câte 45% fiecare), și compania UMB Holding (10%).
Autostrada A7, care leagă Ploieștiul de Pașcani și Siret, beneficiază de finanțare prin fonduri europene nerambursabile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), completate de împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și de la bugetul de stat. Valoarea totală a proiectului A7 depășește 6 miliarde de euro, situându-l printre cele mai mari investiții de infrastructură rutieră din istoria României. Finalizarea acestui tronson și a nodului de la Pașcani este esențială pentru crearea unui coridor de transport eficient între regiunea Moldovei și restul țării, reducând timpii de călătorie și stimulând dezvoltarea economică.
În paralel cu progresele din Moldova, pe Autostrada de Centură a Capitalei (A0) Nord, lotul 1 (Joița - Corbeanca), lucrările au atins un stadiu fizic de aproape 68%, a anunțat joi, 16 iulie 2026, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Termenul contractual de finalizare pentru acest lot, în valoare de 815,07 milioane lei (fără TVA) și finanțat prin Programul Transport (PT) 2021-2027, este aprilie 2027. Pistol a subliniat necesitatea accelerării lucrărilor pe sectoarele rămase în urmă pentru a respecta acest termen.
Asocierea de constructori români și italieni (Retter-Pizzarotti) este mobilizată cu 780 de muncitori și 340 de utilaje pe cei 17,5 km ai lotului. Pe sectorul cuprins între km 12 și 20, primele două straturi de asfalt (stratul de bază și binderul) au fost deja așternute, urmând stratul de uzură și marcajele. Terasamentele sunt realizate în proporție de 99%, iar în paralel se lucrează la execuția rampelor pasajelor de la km 18+303 și km 19+595, precum și la parcările de scurtă durată. Pe sectorul dintre km 2+300 și km 12+100, se lucrează la terasamente și la rampele pasajelor peste autostradă de la km 4+552 și km 7+864. La pasajul peste DJ601A (km 2+475) și la podurile peste râurile Dâmbovița (km 2+999) și Bâldana (km 4+042), constructorii lucrează la plăcile de suprabetonare. De asemenea, la podul peste râul Colentina, CF 300 București - Ploiești, CF Mogoșoaia - Buftea și breteaua de la nodul rutier DN1A (km 10+762) se execută suprastructura. Pasajele de la km 12+130, km 18+303 și km 19+595 au suprastructura deja finalizată.
Autostrada de Centură a Capitalei (A0) este considerată vitală pentru dezvoltarea economică a regiunii București-Ilfov, care contribuie cu aproximativ 25% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Finalizarea acesteia va fluidiza traficul din jurul Capitalei, va reduce poluarea și va facilita transportul de mărfuri, având un impact pozitiv direct asupra costurilor logistice și a atractivității investiționale. Comparativ cu alte capitale europene, Bucureștiul se confruntă cu un deficit major de infrastructură de centură modernă, ceea ce face ca A0 să fie un proiect de importanță strategică națională.
De ce contează
Progresele înregistrate la Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada de Centură București Nord (A0) sunt esențiale pentru modernizarea infrastructurii rutiere a României și pentru stimularea dezvoltării economice. Finalizarea A7 va integra Moldova într-o rețea de transport europeană eficientă, reducând izolarea economică a regiunii și facilitând accesul la piețe. Pe de altă parte, A0 va decongestiona traficul din zona metropolitană București, o zonă crucială pentru PIB-ul țării, aducând beneficii directe cetățenilor prin reducerea timpilor de călătorie și a poluării, și companiilor prin optimizarea lanțurilor logistice. Aceste investiții subliniază angajamentul României de a utiliza fondurile europene pentru proiecte de anvergură cu impact național.
Următorii pași pentru aceste proiecte implică monitorizarea riguroasă a ritmului de execuție, în special pe sectoarele rămase în urmă, așa cum a subliniat directorul CNAIR, Cristian Pistol, pentru A0 Nord. Pentru A7, provocarea majoră rămâne respectarea termenelor impuse de PNRR, care prevăd finalizarea majorității tronsoanelor până în 2026. Orice întârziere ar putea compromite absorbția fondurilor europene. De asemenea, finalizarea nodului turbion de la Pașcani va deschide calea pentru progrese accelerate pe Autostrada A8, Autostrada Unirii, asigurând o conectivitate vitală între Moldova și Transilvania.
Rămâne de văzut cum vor reuși constructorii să mențină și să accelereze ritmul în fața eventualelor provocări logistice sau meteorologice, având în vedere complexitatea și amploarea lucrărilor.