Președintele critică lipsa acțiunii legislative după hotărârea Lin II
Președintele României, Nicușor Dan, a atribuit joi, 16 iulie 2026, principala vină pentru situația generată de decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția răspunderii penale Parlamentului României. Declarația a fost făcută în contextul hotărârii CJUE în cauza Lin II, care a criticat interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) referitoare la prescrierea faptelor, în special în dosarele de fraudă gravă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.
„Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curții Constituționale, care trebuia urmată într-un termen constituțional, dacă nu mă înșel, de 45 de zile (…) trebuia o corecție legislativă care nu s-a întâmplat în niște ani de zile. Ăsta este punctul de la care am plecat”, a declarat Nicușor Dan la un eveniment din București, potrivit relatărilor HotNews și Digi24. El a subliniat că dreptul nu este o știință exactă, iar actul de justiție implică o balanță a principiilor de drept. Președintele a adăugat că, deși CJUE și ÎCCJ au avut opinii diferite, „deciziile Curții de Justiție ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România”.
Decizia CJUE în cauza Lin II, pronunțată joi, 16 iulie, clarifică modul în care instanțele naționale trebuie să analizeze raportul dintre dreptul Uniunii Europene și normele interne de prescripție, în special în cazurile de protejare a intereselor financiare ale UE și combatere a criminalității grave. Această hotărâre continuă linia trasată în cauza Lin I, cu efecte semnificative asupra dosarelor penale în curs. Curtea Europeană a stabilit că interpretarea ÎCCJ nu este compatibilă cu dreptul UE în materia fraudei grave, impunând instanțelor naționale să evalueze de la caz la caz dacă normele interne privind prescripția pot duce la situații incompatibile cu obligațiile europene.
Criticii, inclusiv surse citate de HotNews, susțin că președintele Nicușor Dan se află în eroare. Aceștia argumentează că deciziile Curții Constituționale a României (CCR) privind prescripția au fost lămurite de mult timp, încă de la cauza Lin I. Atunci, CJUE a acceptat deciziile CCR și a decis că între 2018 și 2022 nu a existat o bază legală pentru întreruperea cursului prescripției. Problema actuală, însă, este că, ulterior deciziei Lin I, Înalta Curte a emis trei decizii suplimentare prin care a obligat instanțele să extindă retroactiv beneficiul deciziilor CCR și pentru perioada 2014-2018. Această extindere a făcut practic inaplicabilă decizia Lin I și, implicit, dreptul european.
Această abordare a ÎCCJ a generat numeroase achitări care nu ar fi fost posibile dacă Instanța Supremă ar fi respectat decizia Lin I. În acest context, responsabilitatea pentru aceste achitări revine, conform criticilor, Înaltei Curți, nu Parlamentului. Deși Nicușor Dan a fost ales cu un discurs pro-justiție și anti-corupție, el nu a participat niciodată la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși are acest drept, și nu a inițiat referendumul promis în rândul magistraților. Această lipsă de implicare directă în chestiunile justiției a fost remarcată de observatori, care au cerut chiar inițierea procedurilor de suspendare a președintelui, invocând „minciunile politicienilor” care „trebuie sancționate rapid”.
Situația este complexă și implică un dialog dificil între instituțiile naționale și cele europene. În 2022, de exemplu, România a înregistrat un deficit de încredere semnificativ în justiție, potrivit Eurobarometrului, cu doar 35% din cetățeni având încredere în sistemul judiciar, sub media europeană de 42%. Această decizie a CJUE vine într-un moment în care sistemul de justiție românesc este sub o presiune constantă pentru reformă și aliniere la standardele europene. Lipsa unei legislații clare și interpretările divergente ale instanțelor naționale au contribuit la o incertitudine juridică, afectând nu doar cazurile de corupție, ci și încrederea publicului în statul de drept.
De ce contează
Decizia CJUE în cauza Lin II și reacția președintelui Nicușor Dan subliniază tensiunile persistente între legislația națională și dreptul european, în special în domeniul combaterii fraudei și corupției. Această hotărâre obligă instanțele românești să reevalueze modul în care aplică normele de prescripție, având un impact direct asupra miilor de dosare penale aflate pe rol. Implicațiile sunt majore pentru lupta anticorupție din România și pentru credibilitatea sistemului judiciar, putând duce la redeschiderea unor cazuri sau la invalidarea unor achitări controversate. De asemenea, pune presiune pe Parlament pentru a acționa legislativ și a alinia Codul Penal la cerințele europene, pentru a evita noi conflicte juridice.
Pe termen scurt, decizia CJUE va genera o perioadă de incertitudine pentru magistrați, care vor trebui să navigheze între interpretările anterioare ale ÎCCJ și noile directive europene. Se anticipează o serie de contestații și recursuri în justiție, pe măsură ce avocații vor încerca să adapteze strategiile de apărare. Pe termen mediu și lung, această hotărâre accentuează necesitatea unei reforme legislative coerente și complete în România, care să asigure supremația dreptului european și să prevină situațiile de incompatibilitate. Este esențial ca Parlamentul să intervină cu celeritate pentru a clarifica cadrul legal al prescripției, pentru a evita noi blocaje judiciare și a restaura încrederea în justiție.
Rămâne de văzut dacă președintele Nicușor Dan va alege să se implice mai activ în dialogul cu instituțiile judiciare și legislative pentru a soluționa această criză.