Fostul președinte acuză lentoarea șefului statului
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a lansat critici dure la adresa actualului șef de stat, Nicușor Dan, afirmând că acesta „nu poate servi țara” într-un moment de criză internă și că întârzie nejustificat desemnarea unui premier. Declarațiile, făcute într-un interviu pentru Recorder, subliniază o percepție de lentoare și inconsecvență în abordarea președintelui privind soluționarea crizei politice.
Potrivit lui Băsescu, „practic nu poate servi țara. E un președinte care acum nu poate servi țara într-un moment de criză internă. Nu poate să asigure guvernul”. Acesta a adăugat că Nicușor Dan a întârziat cu 30 de zile prima desemnare a unui premier, o acțiune pe care fostul președinte o consideră „jenantă”. Băsescu a subliniat că nu este rolul președintelui să formeze majorități parlamentare, ci să desemneze rapid un candidat, lăsând responsabilitatea creării majorității partidelor politice. „Aș fi optat pentru una a doua zi după ce mi-au fost anunțate. Pentru că nu-i treaba președintelui să se ocupe de majoritate”, a declarat fostul șef de stat.
Mai mult, Traian Băsescu a evidențiat o contradicție în discursul lui Nicușor Dan, care, pe de o parte, susține că nu este responsabil de formarea unei majorități, iar pe de alta, refuză să desemneze un premier până la conturarea unei majorități. „Este o contradicție în abordare care cel puțin pe mine mă nedumerește”, a precizat Băsescu. În viziunea sa, președintele ar fi trebuit să creeze pârghiile necesare pentru organizarea unor alegeri anticipate, chiar dacă nu ar fi intenționat să le utilizeze imediat, pentru a avea o opțiune tactică la dispoziție. „De ce nu se grăbește să-și creeze această pârghie? Eu nu spun că trebuie să o utilizeze, dar trebuie să o creeze tactic, să o aibă la dispoziție”, a conchis acesta.
Aceste critici vin în contextul unor consultări prelungite la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan a încercat să găsească o soluție pentru formarea unui nou guvern. Luni, 13 iulie 2026, după o rundă de consultări, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a prezentat jurnaliștilor principalele scenarii discutate. Acestea au inclus refacerea fostei coaliții de guvernare – o „coaliție de tip 2.0” – și varianta unui „guvern de armistițiu”.
Sorin Grindeanu a relatat că discuțiile de la Cotroceni au urmat ordinea ponderii parlamentare a grupurilor politice. Primul care și-a exprimat punctul de vedere a fost reprezentantul Grupului Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian, care a susținut public scenariul redeschiderii dialogului și al revenirii coaliției. De asemenea, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a menționat necesitatea unui „guvern de armistițiu”.
O divergență majoră între partide a apărut în privința unui guvern tehnocrat. Grindeanu a afirmat că PSD, deși inițial reticent, a acceptat varianta unui premier tehnocrat la solicitarea președintelui Nicușor Dan și în urma insistențelor PNL și USR. „Președintele a insistat, spunând că este singura variantă pe care o acceptă PNL și USR și că acesta ar fi numitorul comun: un prim-ministru tehnocrat cu miniștri tehnocrați”, a declarat liderul PSD. Cu toate acestea, Grindeanu acuză PNL că și-a schimbat ulterior poziția, blocând învestirea Guvernului condus de Eugen Tomac, pe motiv că nu ar fi fost un „guvern politic”.
Grindeanu a detaliat că PSD a fost de acord cu o serie de condiții impuse de PNL și USR, inclusiv renunțarea la prefecți și subprefecți politici și excluderea persoanelor considerate apropiate de PSD din nominalizările ministeriale. Chiar și în aceste condiții, și după ce Eugen Tomac s-a declarat dispus să schimbe nominalizările de miniștri care nu ar fi fost pe placul PNL, liberalii au refuzat să voteze Guvernul. „Ca, într-un final, să facă o ședință la PNL și să spună că nu îl votează pe Tomac, pentru că nu este un guvern politic. Așa că nu pe mine trebuie să mă întrebați acest lucru, ci pe cei care s-au răzgândit în toată această perioadă”, a afirmat Grindeanu, transferând responsabilitatea eșecului negocierilor către PNL.
De ce contează
Situația actuală subliniază o criză politică profundă, cu implicații directe asupra stabilității economice și sociale a României. Lentoarea în formarea unui guvern funcțional poate afecta capacitatea țării de a gestiona provocări interne și externe, inclusiv atragerea fondurilor europene și implementarea reformelor necesare. Percepția publică asupra ineficienței instituționale se erodează, iar incertitudinea politică poate descuraja investițiile și genera volatilitate pe piețele financiare, afectând direct bunăstarea cetățenilor și credibilitatea internațională a României.
Concluzie Perspectivele imediate rămân incerte, având în vedere lipsa unui consens clar între partidele politice și criticile aduse președintelui Nicușor Dan. Scenariul alegerilor anticipate, deși menționat de Traian Băsescu ca o pârghie tactică, nu pare a fi o soluție agreată de majoritatea actorilor politici în acest moment. Rămâne de văzut dacă președintele va reuși să medieze un compromis sau dacă va recurge la o nouă desemnare, ignorând sau acceptând presiunile partidelor.
Capacitatea instituțiilor statului de a depăși impasul actual va fi crucială pentru stabilitatea României în perioada următoare și pentru menținerea încrederii publice în procesele democratice.