Nicușor Dan acuză Parlamentul pentru vidul legislativ privind prescripția

Președintele Nicușor Dan a declarat joi, 16 iulie 2026, că principala responsabilitate pentru situația creată în jurul dosarelor penale închise ca urmare a intervenirii prescripției aparține Parlamentului. Această afirmație vine în contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că instanțele naționale trebuie să lase neaplicate interpretările care contravin dreptului Uniunii, în special în cauza Lin II, care vizează compatibilitatea interpretării ÎCCJ privind prescripția cu dreptul european în materia combaterii fraudei ce afectează interesele financiare ale Uniunii. „Vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Am avut o decizie a CCR care trebuia să aducă o corecție care nu s-a întâmplat nici în ani de zile”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a explicat că problema își are originea într-un vid legislativ creat după o decizie a Curții Constituționale a României (CCR). Potrivit Digi24, CCR a declarat neconstituționale niște prevederi, iar Parlamentul ar fi trebuit să intervină în 45 de zile pentru a oferi o procedură clară. Această intervenție legislativă nu s-a produs, lăsând sistemul judiciar într-un impas. În lipsa unor norme clare, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost nevoită să interpreteze normele existente, însă această interpretare a fost ulterior contrazisă de instanța europeană. „Interpretarea Înaltei Curți a fost infirmată, azi sau ieri, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În momentul în care Curtea de Justiție o infirmă, înseamnă că a interpretat eronat, în acord cu ansamblul de norme care fac împreună dreptul european”, a subliniat șeful statului, conform HotNews.

Nicușor Dan a reiterat că deciziile CJUE sunt obligatorii și vor fi respectate în România, chiar dacă dreptul nu este o știință exactă și presupune echilibrarea mai multor principii juridice. „Deciziile Curții de Justiție ale Uniunii Europene sunt obligatorii și vor fi respectate în România”, a afirmat președintele. Această hotărâre a CJUE, care continuă linia trasată anterior în cauza Lin I, va avea implicații importante pentru dosarele penale aflate în lucru, în special cele de corupție și fraudă care afectează bugetul Uniunii Europene. Neaplicarea deciziilor CJUE ar putea atrage sancțiuni sau chiar suspendarea unor fonduri europene, deși președintele a exclus această posibilitate în discuțiile curente cu Comisia Europeană.

Contextul acestei situații este marcat de o serie de decizii controversate ale CCR și ÎCCJ din ultimii ani. În 2018, Curtea Constituțională a decis că articolul din Codul penal referitor la întreruperea cursului prescripției era neconstituțional, iar apoi, în 2022, a revenit cu o altă decizie care a clarificat că, în absența unei legi care să reglementeze expres cazurile de întrerupere a prescripției, nu mai exista niciun eveniment juridic care să oprească curgerea termenului de prescripție. Această lacună legislativă a condus la închiderea a mii de dosare penale de corupție și fraudă, inclusiv cazuri de rezonanță, prin intervenirea prescripției răspunderii penale. Potrivit datelor Ministerului Justiției din 2023, peste 5.000 de dosare au fost închise din acest motiv, un număr considerabil care a stârnit îngrijorare la nivel european.

Criticii, inclusiv organizații civice și o parte a magistraților, au acuzat Parlamentul de inacțiune deliberată, argumentând că tergiversarea adoptării unei legi clare a favorizat infractorii și a subminat lupta anticorupție. Spre exemplu, un raport al GRECO (Grupul de State împotriva Corupției al Consiliului Europei) din 2021 a subliniat deficiențele legislative din România în combaterea corupției și a recomandat adoptarea urgentă de măsuri pentru clarificarea normelor privind prescripția. În contrast, unii parlamentari au susținut că procesul legislativ este complex și necesită o analiză aprofundată, evitând acuzațiile de rea-credință. Această divergență de opinii ilustrează tensiunile constante dintre puterea legislativă și cea judecătorească, adesea exacerbate de interferențe politice.

Impactul local al acestor decizii este resimțit în toate județele, unde instanțele se confruntă cu un volum mare de dosare care riscă să fie clasate. De exemplu, în București, Cluj și Timiș, unde sunt active cele mai multe parchete și tribunale, numărul dosarelor închise prin prescripție a fost semnificativ, conform statisticilor publicate de Parchetul General în 2024. Această situație creează un sentiment de impunitate și erodează încrederea publicului în sistemul de justiție. Prin comparație cu alte state membre ale UE, precum Germania sau Franța, care au cadre legislative mult mai clare și stabile în privința prescripției, România se confruntă cu o instabilitate juridică ce afectează direct eficiența combaterii criminalității economice și a corupției.

De ce contează

Decizia CJUE și reacția președintelui Nicușor Dan subliniază o problemă sistemică profundă în justiția românească: incapacitatea sau lipsa de voință a Parlamentului de a legifera în domenii esențiale. Această situație nu doar că afectează credibilitatea sistemului judiciar și lupta anticorupție, ci are și implicații directe asupra cetățenilor, care văd cum dosare importante sunt închise fără o soluționare pe fond. Respectarea supremației dreptului european este crucială pentru integrarea României în UE și pentru menținerea statului de drept, evitând potențiale sancțiuni și consolidând încrederea partenerilor europeni.

Pe termen scurt, decizia CJUE impune instanțelor românești să aplice direct dreptul european, ignorând interpretările naționale contrare. Aceasta ar putea duce la redeschiderea sau continuarea unor dosare care altfel ar fi fost prescrise, în special cele legate de fraude cu fonduri UE. Pe termen lung, presiunea europeană și internă ar trebui să forțeze Parlamentul să adopte o legislație clară și stabilă privind prescripția, eliminând vidurile legislative. Rămâne de văzut dacă politicienii vor răspunde eficient acestei provocări sau vor continua să prioritizeze interesele politice în detrimentul justiției.

Un rol esențial îl va juca și ÎCCJ, în armonizarea practicilor judiciare în conformitate cu deciziile CJUE, pentru a asigura coerența și previzibilitatea actului de justiție în România.