Schimbări majore în preferințele electorale românești
Un sondaj recent realizat de IRES la comanda PSD, în perioada 29 iunie – 2 iulie 2026, indică o reconfigurare dramatică a peisajului politic românesc, cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ajungând la 40% în intenția de vot pentru alegerile parlamentare. Această creștere spectaculoasă plasează AUR la o distanță considerabilă de partidele tradiționale, în contextul unei percepții generale de criză și instabilitate. Potrivit cercetării, doar 18% dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 80% consideră că direcția este greșită. Această nemulțumire profundă este amplificată de o criză politică percepută de 92% dintre participanți, cu 36% dând vina pe „toate partidele”.
Analiza IRES, citată de HotNews, subliniază că AUR este principalul beneficiar al acestei crize, dar nu reprezintă încă o alternativă hegemonică. Partidul nu este asociat direct cu guvernarea, doar 2% dintre respondenți indicându-l ca principal responsabil pentru blocajul politic actual. Această disociere de actul de guvernare, combinată cu o bază electorală care resimte o vulnerabilitate economică accentuată – 59% dintre alegătorii AUR își apreciază nivelul de trai ca slab și 55% declară o scădere a veniturilor față de începutul anului 2025 – contribuie la ascensiunea sa. De asemenea, 89% dintre susținătorii AUR consideră alegerile anticipate o soluție la criză, reflectând o dorință de „ruptură politică”.
Conform datelor IRES, în cazul unor alegeri parlamentare desfășurate duminica viitoare, scorurile ar fi următoarele: AUR – 40%, PSD – 21%, PNL – 17%, și USR – 10%. Alte partide, precum UDMR, ar obține 3%, SENS și SOS România câte 2%, iar POT 1%, toate acestea sub pragul electoral. Această distribuție ar face extrem de dificilă formarea unei majorități parlamentare stabile fără o coaliție largă, având în vedere că niciun partid nu ar atinge singur pragul de 50%+1. Acest scenariu contrastează puternic cu peisajul politic din 2020, când PSD și PNL obțineau împreună peste 50% din voturi, iar AUR era o prezență marginală, cu doar 9.08%.
Sondajul a explorat și percepția publică asupra stabilității politice și a responsabilității pentru situația actuală. Un procent covârșitor de 91% dintre respondenți consideră situația politică din România „instabilă” (58% „foarte instabilă”, 33% „destul de instabilă”). Când vine vorba de responsabilitate, premierul Ilie Bolojan este indicat de 16%, președintele României și PSD de câte 14%, iar Guvernul de 13%. AUR, în ciuda ascensiunii sale, este considerat responsabil doar de 2% dintre respondenți, o cifră care subliniază poziția sa de partid de protest, perceput ca exterior structurilor de putere.
Evaluarea activității premierului interimar Ilie Bolojan relevă o nemulțumire semnificativă. Media notelor acordate activității sale este de 4,71 pe o scală de la 1 la 10, cu 29% dintre respondenți acordând nota 1. Mai mult, 66% dintre participanți consideră că Bolojan nu ar trebui să continue în funcția de premier. Întrebați cine ar gestiona mai bine situația actuală, 41% l-au indicat pe Sorin Grindeanu, în timp ce 38% l-au ales pe Ilie Bolojan. Această comparație, deși limitată la doi politicieni, reflectă o căutare de alternative în rândul electoratului.
Situația economică personală și a țării este, de asemenea, un factor cheie. 47% dintre respondenți consideră că situația economică a țării s-a înrăutățit considerabil, iar 28% că s-a înrăutățit puțin. Nivelul de trai este perceput ca „slab” sau „foarte slab” de 41% dintre respondenți (24% slab, 17% foarte slab), în timp ce 50% îl consideră „satisfăcător” și doar 9% „foarte bun”. În ceea ce privește veniturile, 32% afirmă că se descurcă greu cu banii lunar, iar 25% au venituri mult mai mici față de începutul anului 2025. Prioritățile viitorului guvern, în viziunea respondenților, sunt relansarea economiei (25%), creșterea salariilor și pensiilor (21%), combaterea corupției (16%), reducerea taxelor (13%), protejarea locurilor de muncă și stabilitatea politică (câte 11%).
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.002 respondenți, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%. Faptul că sondajul a fost comandat de PSD poate sugera o anumită orientare în formularea întrebărilor sau în interpretarea datelor, deși metodologia declarată asigură rigoarea științifică. Este important de menționat că, în ciuda scorului ridicat al AUR, IRES subliniază că 40% nu înseamnă hegemonie; partidul este o forță dominantă în zona protestului, dar nu deține încă o majoritate socială care să-i permită guvernarea de unul singur.
De ce contează
Aceste rezultate sunt cruciale pentru înțelegerea dinamicii politice din România. O creștere atât de semnificativă a unui partid de opoziție, perceput ca anti-sistem, indică o profundă nemulțumire a populației față de clasa politică tradițională și față de direcția economică a țării. Un scor de 40% pentru AUR ar putea destabiliza semnificativ viitoarele coaliții guvernamentale, forțând partidele mainstream să reevalueze strategiile și să abordeze mai eficient preocupările cetățenilor. De asemenea, reflectă o tendință europeană de ascensiune a partidelor populiste în contextul crizelor economice și al erodării încrederii în instituțiile tradiționale.
În concluzie, sondajul IRES arată o Românie la răscruce, cu o populație profund nemulțumită și o dorință evidentă de schimbare. Ascensiunea AUR la 40% redefinește echilibrul de putere, transformând-o într-o forță politică majoră, chiar dacă nu hegemonică. Rămâne de văzut cum vor reacționa PSD și PNL la aceste semnale de alarmă și dacă vor reuși să-și recâștige încrederea electoratului. Următoarele luni vor fi esențiale pentru a observa dacă această tendință se va consolida sau dacă partidele tradiționale vor găsi soluții credibile pentru a contracara valul de protest, în special prin abordarea problemelor economice și a percepției de instabilitate politică.
Alegerile viitoare se anunță a fi printre cele mai imprevizibile din istoria recentă a României.