Inflația erodează puterea de cumpărare a românilor
Salariul mediu net în România a înregistrat o scădere semnificativă în luna mai 2026, ajungând la 5.684 de lei, cu 159 de lei (2,7%) mai puțin față de luna aprilie. Această diminuare, conform datelor publicate miercuri, 15 iulie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS), contrastează cu o creștere anuală de 3,2% comparativ cu mai 2025, însă analiștii avertizează că avansul nominal rămâne mult sub rata inflației, continuând să erodeze puterea de cumpărare a populației.
Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.483 de lei în mai 2026, o scădere de 257 de lei (2,6%) față de luna precedentă. INS explică această evoluție prin încetarea acordării, în lunile anterioare, a unor prime ocazionale – trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru sărbătorile de Paște –, a drepturilor în natură, ajutoarelor bănești și a sumelor acordate din profitul net sau din alte fonduri. De asemenea, în unele domenii, scăderile au fost influențate de „nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte)”.
Adrian Negrescu, analist economic, a declarat pentru Digi24.ro că aceste date „vin să confirme căderea semnificativă a puterii de cumpărare a populației”. El subliniază că, deși există o creștere nominală față de anul precedent, indicele câștigului salarial real a fost de 93,1%, ceea ce înseamnă că veniturile nu au ținut pasul cu inflația. Negrescu avertizează că salariile nu vor depăși inflația în următoarele 12 luni, accentuând o tendință de sărăcire a majorității românilor, în contextul în care peste 50% din populație câștigă sub 3.500-4.000 de lei net pe lună.
Cele mai mari câștiguri salariale medii nete în luna mai 2026 s-au înregistrat, potrivit INS, în activitățile de programare și consultanță în tehnologia informației, cu un câștig mediu net de 13.150 de lei. Acestea sunt urmate de extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu 12.405 lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete s-au consemnat în pescuit și acvacultură (2.863 de lei) și în alte activități de servicii (2.895 de lei).
Pe de altă parte, cele mai mari reduceri ale câștigului salarial mediu net au fost înregistrate în activitățile de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii, unde salariile au scăzut cu 29,8%. Diminuări cuprinse între 10% și 20% au fost consemnate și în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (deși rămâne un sector cu salarii mari), activitățile de închiriere și leasing, fabricarea autovehiculelor, telecomunicații, industria tutunului, industria farmaceutică și fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului. Aceste variații reflectă, conform lui Adrian Negrescu, diferențele de putere financiară și profitabilitate între sectoare.
În contrast, cele mai importante majorări salariale au fost raportate în extracția minereurilor metalifere (+22,4%), precum și în fabricarea de mașini și echipamente, fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice, transporturile aeriene și alte domenii unde au fost acordate premii sau s-au înregistrat încasări mai mari. Aceste fluctuații lunare sunt considerate obișnuite de INS, estompându-se la nivelul întregului an.
În sectorul bugetar, evoluția a fost mixtă. Comparativ cu luna aprilie 2026, câștigul salarial mediu net a crescut în învățământ cu 2,4% și în administrația publică cu 0,5%. În schimb, în sănătate și asistență socială, salariile au scăzut ușor, cu 0,5%. Această dinamică arată o diferențiere a impactului factorilor sezonieri și economici între diversele ramuri ale sectorului public.
Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că mediana salariilor în România este încă foarte scăzută, raportat la o inflație „uriașă, de trei ori peste media europeană”. El atrage atenția asupra vulnerabilității sectoarelor precum HoReCa, serviciile și producția manufacturieră, unde „firmele cad ca muștele de la o lună la alta” din cauza problemelor financiare, scăderii vânzărilor și accentuării blocajului financiar. Acesta consideră că „Ice Age-ul economic” actual, caracterizat prin înghețarea investițiilor, creditării și salariilor, va defini puterea de cumpărare a populației în următorii doi ani.
De ce contează
Scăderea salariului mediu net și persistența inflației peste creșterea veniturilor are implicații directe și negative asupra nivelului de trai al românilor. O putere de cumpărare diminuată înseamnă că familiile pot achiziționa mai puține bunuri și servicii esențiale, afectând calitatea vieții și capacitatea de economisire. Această situație poate duce la o presiune crescută asupra bugetelor gospodăriilor, la o reducere a consumului și, implicit, la o încetinire a creșterii economice generale a țării. Pe termen lung, discrepanțele salariale accentuate între sectoare pot genera inechități sociale și migrația forței de muncă spre domeniile mai bine plătite, afectând echilibrul pieței muncii.
Perspectivele pentru angajați rămân dificile, având în vedere încetinirea economiei și presiunile tot mai mari asupra mediului de afaceri. Adrian Negrescu nu anticipează ca salariul mediu pe economie să depășească inflația în următoarele 12 luni, în condițiile în care antreprenorii sunt mai degrabă focusați pe salvarea afacerilor decât pe extinderea acestora sau pe creșteri salariale semnificative. Provocările macroeconomice, inclusiv creșterea taxelor și volatilitatea economică, vor continua să influențeze negativ evoluția veniturilor.
Este esențial ca politicile publice să vizeze nu doar creșterea nominală a salariilor, ci și protejarea puterii de cumpărare prin măsuri de combatere a inflației și de susținere a sectoarelor vulnerabile ale economiei românești.