Eurostat plasează România sub media europeană
România se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale de bază ale tinerilor, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Doar 53,28% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani dețin abilități digitale esențiale, un nivel semnificativ sub media europeană și foarte aproape de ultimul loc, ocupat de Bulgaria, cu 52,81%. Această situație subliniază o deficiență majoră în pregătirea digitală a forței de muncă viitoare a României, un aspect crucial pentru dezvoltarea economică și socială în contextul actual, dominat de digitalizare.
Potrivit Eurostat, în 2025, la nivelul UE, ponderea tinerilor cu cel puțin competențe digitale de bază a fost de aproximativ 75%. Această medie contrastează puternic cu situația din România, unde puțin peste jumătate dintre tineri ating acest prag. Comparativ, Danemarca ocupă primul loc în clasamentul european, cu 92,1% dintre tineri având cel puțin competențe digitale de bază, urmată de Cehia cu 91,7% și Malta cu 91,5%. Aceste cifre demonstrează o discrepanță uriașă între statele membre, indicând provocări structurale profunde în sistemele educaționale și de formare profesională din țările codașe.
Un aspect interesant al analizei Eurostat din 2025 este diferența de gen în achiziția competențelor digitale. La nivelul UE, ponderea fetelor (75,9%) care aveau cel puțin competențe digitale de bază a fost, în general, mai mare decât cea a băieților (73,3%) din aceeași grupă de vârstă. Această tendință se observă în 22 dintre statele membre, cu cele mai mari diferențe înregistrate în Cipru (18,8 puncte procentuale în favoarea fetelor), Slovenia (11,6 puncte procentuale) și Austria (9,1 puncte procentuale).
În contrast cu tendința europeană, România se numără printre cele cinci state membre unde ponderea băieților cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani care dețin competențe digitale de bază este mai mare decât cea a fetelor. Mai exact, în România, 55,1% dintre băieți aveau aceste competențe, comparativ cu 51,1% dintre fete, o diferență de 4 puncte procentuale. O situație similară, cu diferențe mai mari, se înregistrează în Malta, unde 93,6% dintre băieți aveau competențe digitale față de 89,1% dintre fete, o diferență de 4,6 puncte procentuale. Această inversare a tendinței generale europene în România ar putea indica particularități culturale sau metodologice în educația digitală la nivel național.
Datele Eurostat din 2025 scot în evidență o problemă sistemică în România, unde decalajul digital nu este doar față de vestul Europei, ci și față de media UE. Lipsa competențelor digitale de bază la un procent atât de mare din populația tânără (aproape jumătate) reprezintă un impediment serios pentru integrarea acestora pe piața muncii și pentru adaptarea la cerințele unei economii tot mai digitalizate. Fără o intervenție rapidă și eficientă, România riscă să-și mărească și mai mult decalajul față de țările dezvoltate, afectând competitivitatea și potențialul de creștere economică.
Expertul în educație digitală, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea Politehnică București, a declarat pentru HotNews că „aceste cifre sunt un semnal de alarmă extrem de puternic. Ele arată că sistemul nostru educațional nu reușește să țină pasul cu transformările digitale rapide. Avem nevoie urgentă de o reformă curriculară care să pună accent pe dezvoltarea gândirii critice și a abilităților digitale practice, nu doar pe memorare. Fără o populație tânără cu competențe digitale solide, România va rămâne un simplu consumator de tehnologie, nu un creator.”
În acest context, inițiativele guvernamentale, precum Strategia Națională pentru Digitalizare 2021-2027, devin esențiale. Cu toate acestea, progresul pare lent, iar implementarea programelor de alfabetizare digitală la nivel național necesită o accelerare semnificativă. Este necesară o coordonare mai bună între Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și sectorul privat pentru a crea programe de formare relevante și accesibile. De asemenea, investițiile în infrastructura digitală din școli și în pregătirea profesorilor sunt cruciale pentru a asigura că toți tinerii, indiferent de mediul socio-economic, au acces la o educație digitală de calitate.
De ce contează
Aceste date Eurostat subliniază o vulnerabilitate majoră a României în fața provocărilor erei digitale. O populație tânără cu competențe digitale slabe înseamnă o forță de muncă mai puțin competitivă, o capacitate redusă de inovare și o dependență crescută de soluțiile tehnologice externe. Pe termen lung, acest lucru poate duce la stagnare economică, la un exod al tinerilor talentați și la adâncirea decalajelor sociale. Îmbunătățirea competențelor digitale ale tinerilor români este fundamentală pentru dezvoltarea durabilă a țării, pentru integrarea pe piața muncii europene și pentru participarea activă la societatea informațională.
Concluzie Situația României în clasamentul Eurostat, penultimul loc la competențele digitale de bază ale tinerilor, necesită o analiză aprofundată și acțiuni concrete. Este imperativ ca autoritățile să prioritizeze investițiile în educația digitală, de la nivel preșcolar până la învățământul superior și formarea continuă. Fără o strategie coerentă și o implementare riguroasă, România riscă să rateze oportunitățile oferite de transformarea digitală globală. Următorii ani vor fi critici pentru a vedea dacă guvernanții vor reuși să inverseze această tendință negativă și să echipeze tinerii cu abilitățile necesare pentru un viitor digital prosper.
O monitorizare constantă a progresului și o adaptare flexibilă a politicilor educaționale sunt esențiale pentru a depăși acest decalaj semnificativ.