Tensiuni crescute în Orientul Mijlociu: Blocada SUA și amenințările Iranului

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Președintele american Donald Trump a restabilit blocada asupra porturilor iraniene și a propus o taxă de 20% pentru tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul. Armata americană a efectuat lovituri aeriene împotriva țintelor iraniene, în timp ce Iranul a revendicat atacuri asupra bazelor americane din Iordania și a amenințat cu închiderea altor rute energetice. Prețul petrolului a crescut semnificativ, iar comunitatea internațională este îngrijorată de implicațiile economice și de securitate ale conflictului.

EN

Brief

US President Donald Trump reinstated the blockade on Iranian ports and proposed a 20% transit fee for ships in the Strait of Hormuz, amidst escalating tensions with Iran. The US military conducted airstrikes against Iranian targets, while Iran claimed attacks on US bases in Jordan and threatened to close other energy routes. Oil prices rose significantly, and the international community is concerned about the economic and security implications of the conflict.

Tensiuni crescute în Orientul Mijlociu: Blocada SUA și amenințările Iranului
Sursa foto: stiripesurse.ro

Escaladarea conflictului naval și atacuri regionale

Președintele american Donald Trump a anunțat, luni, restabilirea blocadei SUA asupra porturilor iraniene și a propus o taxă de 20% din valoarea încărcăturii pentru navele care traversează Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă strategică, conform AFP și Agerpres. Această decizie vine în contextul reluării ostilităților cu Iranul, după ce armistițiul din 18 iunie, care ridicase blocada anterioară, a eșuat. "Vom restabili 'BLOCADA IRANIANĂ', numită astfel pentru că împiedică doar navele iraniene și clienții Iranului să intre și să iasă" din strâmtoare, a declarat Trump pe platforma sa Truth Social, subliniind intenția SUA de a prelua controlul și de a acționa ca "gardieni" ai strâmtorii, percepând taxe pentru protecție.

Această măsură a fost rapid urmată de o serie de atacuri reciproce și avertismente severe. Armata americană a reintrodus blocada navală asupra porturilor iraniene, după ce o impusese anterior între aprilie și iunie. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a raportat că avioane de vânătoare, drone și nave militare americane au lansat muniții de precizie împotriva unor zeci de ținte iraniene, inclusiv baze de rachete, capacități navale și sisteme de apărare de coastă, într-o operațiune de șapte ore. Aceste lovituri, a patra noapte consecutivă de atacuri americane, vizează reducerea capacității Iranului de a amenința transportul maritim comercial și echipajele civile, conform unui comunicat al CENTCOM pe X, citat de News.ro.

Iranul a reacționat vehement, afirmând, prin agenția de știri de stat IRNA, că armata iraniană a lovit obiective militare americane la baza aeriană Al-Azraq din Iordania. Printre țintele vizate ar fi fost avioane de vânătoare F-18, o clădire de cazare și un hangar mare. Cu toate acestea, trebuie menționat că afirmațiile anterioare ale Iranului privind atacuri reușite asupra obiectivelor americane s-au dovedit a fi neadevărate. Pe de altă parte, apărarea antiaeriană a Iordaniei a interceptat și doborât trei rachete balistice iraniene, conform Reuters. Secretarul de stat american Marco Rubio a condamnat atacurile iraniene asupra Iordaniei, calificându-le drept "inacceptabile" în cadrul unei întâlniri cu ministrul de externe iordanian, Ayman Safadi, la Washington, DC.

Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va închide nu doar Strâmtoarea Ormuz, ci și "toate celelalte coridoare de export de care beneficiază Statele Unite și aliații lor", conform unui comunicat preluat de IRNA. Această declarație, "Exporturile regionale de energie sunt fie împărțite de toți, fie refuzate tuturor", sugerează o posibilă extindere a blocadei către strâmtoarea Bab el-Mandeb, poarta de acces către Marea Roșie, prin intermediul aliaților Houthi din Yemen. Un oficial Houthi a avertizat că închiderea acestei strâmtori ar putea duce prețul petrolului la 200 de dolari pe baril, o amenințare care a fost deja demonstrată prin atacurile grupării asupra navelor comerciale din Marea Roșie după octombrie 2023.

În plus, IRGC a susținut că a atacat facilități de comandă, logistică, combustibil și echipamente militare aparținând Flotei a Cincea a SUA din Bahrain, precum și o instalație logistică americană în Mina Abdullah, Kuweit. Agenția de presă de stat din Kuweit a confirmat un incendiu într-un obiectiv atacat, fără a specifica dacă este vorba despre aceeași instalație. Aceste atacuri vin după ce Iranul a vizat șapte nave comerciale în ultima săptămână, provocând morți, dispăruți și răniți în rândul echipajelor civile, conform amiralului Brad Cooper, comandantul CENTCOM. El a subliniat că "Forțele iraniene au lansat, de asemenea, zeci de rachete și drone către țările vecine din Golf. Forțele americane trag Iranul la răspundere pentru agresiunea nejustificată care continuă să pună în pericol vieți nevinovate."

Președintele Trump a intensificat retorica, avertizând Iranul că "nu o să mai aveți pe nimeni în viață" dacă nu ajunge la un acord cu SUA. Într-un interviu la Fox News, Trump a amenințat cu lovituri asupra infrastructurii iraniene, inclusiv poduri și centrale electrice, dacă Teheranul nu revine la masa negocierilor. El a menționat că negociatorii americani au transmis acest mesaj Iranului cu puțin timp înainte de interviu. Interesant este că Trump a renunțat la ideea unei taxe de 20% pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, preferând să caute acorduri de investiții cu statele din Golf. Pe fondul acestor tensiuni, prețul petrolului a continuat să crească miercuri, după un avans de aproximativ 2% marți, atingând cel mai ridicat nivel din ultima lună.

Diplomația iraniană, pe de altă parte, acuză SUA de "revenirea insecurității" în Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzita anterior o cincime din petrolul brut mondial. Cu toate acestea, Teheranul a anunțat că va continua consultările cu mediatorii qatarezi, pakistanezi și omanezi pentru a "preveni o escaladare". Această divergență de poziții subliniază complexitatea și volatilitatea situației. Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației (EASA) a dispus companiilor aeriene să evite spațiul aerian deasupra Bahrainului, Qatarului, Kuweitului, Emiratelor Arabe Unite și a unei zone maritime din Golful Oman, pe măsură ce conflictul se intensifică, indicând o preocupare majoră pentru siguranța regională.

De ce contează

Această escaladare militară și diplomatică în Orientul Mijlociu are implicații profunde pentru economia globală și securitatea regională. Blocada Strâmtorii Ormuz și amenințările de închidere a Bab el-Mandeb, rute cheie pentru comerțul mondial cu petrol, pot duce la o creștere semnificativă a prețurilor la energie, afectând consumatorii și industriile la nivel global. Instabilitatea din Golf poate perturba lanțurile de aprovizionare, având un impact direct asupra costurilor de transport și a inflației. Pentru România, dependentă de importurile de energie și integrată în piețele europene, aceste tensiuni pot genera presiuni economice suplimentare și pot afecta securitatea energetică națională, necesitând o reevaluare a strategiilor de aprovizionare și a relațiilor diplomatice.

Concluzie Situația actuală din Orientul Mijlociu rămâne extrem de tensionată, cu riscuri semnificative de escaladare. Deși Iranul a declarat că va continua consultările diplomatice, acțiunile militare reciproce și retorica agresivă sugerează că o soluție rapidă este puțin probabilă. Rămâne de văzut dacă amenințările lui Trump de a lovi infrastructura energetică iraniană vor fi puse în aplicare și cum va reacționa Teheranul. De asemenea, monitorizarea atentă a Strâmtorii Bab el-Mandeb și a acțiunilor rebelilor Houthi va fi crucială pentru a evalua riscul unei extinderi a conflictului.

Comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Europeană, va trebui să joace un rol activ în medierea conflictului și în stabilizarea regiunii pentru a evita consecințe economice și umanitare devastatoare la scară globală.