Deficit major, impact asupra viitorului economic
România se clasează pe penultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul competențelor digitale de bază în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, conform datelor Eurostat pentru anul 2025. Doar 53,3% dintre tinerii români dețin astfel de competențe, o situație care plasează țara noastră imediat înaintea Bulgariei (52,8%) și mult sub media europeană de 74,6%. Această statistică subliniază o provocare semnificativă pentru piața muncii și dezvoltarea economică a României, așa cum a declarat un expert în educație digitală, „Acest decalaj nu este doar o cifră, ci o oglindă a pregătirii tinerilor noștri pentru o economie din ce în ce mai digitalizată.”
Clasamentul european este dominat de Danemarca, unde 92,1% dintre tineri posedă cel puțin competențe digitale de bază, urmată îndeaproape de Cehia (91,7%) și Malta (91,5%). Aceste cifre demonstrează o discrepanță uriașă față de performanța României și Bulgariei, singurele țări din UE care înregistrează procente sub 60%. Datele Eurostat, citate de Digi24, evidențiază că indicatorul de competențe digitale (ISD) este un compozit bazat pe activități legate de utilizarea internetului sau a software-ului, acoperind cinci domenii esențiale: competențe de informare și alfabetizare a datelor, abilități de comunicare și colaborare, abilități de creare de conținut digital, abilități de siguranță și abilități de rezolvare a problemelor. Pentru a fi considerată cu competențe digitale de bază, o persoană trebuie să știe să desfășoare cel puțin o activitate din fiecare domeniu, conform documentului Eurostat, detaliu menționat și de Gândul.
Un aspect interesant al raportului Eurostat, detaliat de Digi24, este diferența de gen în achiziția acestor competențe. La nivelul UE, proporția tinerelor (16-24 ani) cu competențe digitale de bază este ușor mai mare decât a tinerilor, respectiv 75,9% față de 73,3%. Această tendință se observă în 22 de state membre, cu diferențe notabile, cum ar fi Cipru, unde decalajul este de 18,8 puncte procentuale în favoarea tinerelor. Contrar acestei tendințe generale, România se numără printre cele cinci țări unde tinerii bărbați (55,1%) depășesc tinerele femei (51,1%) la acest capitol, o diferență de 4 puncte procentuale. Această anomalie în context european merită o analiză aprofundată pentru a înțelege factorii socio-culturali sau educaționali specifici României.
Comisia Europeană, prin agenda sa digitală, a stabilit obiective ambițioase pentru 2030, vizând ca cel puțin 80% din populația UE să dețină competențe digitale de bază. România se află, așadar, într-o poziție dificilă pentru a atinge aceste ținte, având în vedere că în 2025, mai puțin de jumătate dintre tineri nu aveau aceste competențe. Această situație poate fi atribuită mai multor factori, inclusiv lipsa investițiilor în infrastructura digitală din mediul rural, calitatea inegală a educației digitale în școli și accesul limitat la resurse de învățare modernă. Potrivit unui raport al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) din 2023, există încă disparități semnificative în acoperirea cu internet de mare viteză între zonele urbane și cele rurale, ceea ce afectează direct oportunitățile de învățare digitală.
Comparativ cu media europeană de 74,6% în 2025, România este la o distanță considerabilă, ceea ce indică o urgență în implementarea unor politici publice coerente. În 2020, un studiu al Băncii Mondiale arăta că România avea una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a serviciilor publice digitale din UE, ceea ce reflectă nu doar lipsa competențelor, ci și o reticență generală la digitalizare. Această inerție se perpetuează și în rândul tinerilor, care, deși sunt nativi digitali, nu dezvoltă neapărat competențe esențiale pentru piața muncii, ci mai degrabă abilități de consumator de conținut. Criticii sistemului educațional, precum Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, au semnalat în repetate rânduri lipsa de resurse și de formare continuă a profesorilor în domeniul digital, aspect ce contribuie la menținerea acestui decalaj.
Un alt aspect relevant este contextul istoric. Deși România a avut o creștere economică notabilă în ultimii ani, bazată parțial pe sectorul IT, beneficiile acestei dezvoltări nu s-au reflectat în mod egal în întreaga societate. Accesul la educație digitală de calitate rămâne o provocare, în special în județele mai puțin dezvoltate, precum Vaslui sau Teleorman, unde infrastructura școlară și dotările tehnologice sunt adesea precare. Uniunea Europeană, prin fondurile de coeziune și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a alocat sume importante pentru digitalizarea educației, însă implementarea acestor proiecte a fost adesea lentă și ineficientă, conform rapoartelor Curții de Conturi Europene din 2024.
De ce contează
Aceste date Eurostat sunt cruciale pentru viitorul României. O forță de muncă tânără cu competențe digitale deficitare va fi mai puțin competitivă pe piața muncii europene și globale, ceea ce va limita capacitatea țării de a atrage investiții în sectoare de înaltă tehnologie. Deficitul de competențe digitale afectează nu doar angajabilitatea, ci și participarea civică, accesul la servicii publice și capacitatea de inovare. Fără o intervenție rapidă și coordonată, România riscă să-și mărească dependența economică și să rateze oportunități semnificative de dezvoltare în era digitală.
În concluzie, situația României la capitolul competențelor digitale ale tinerilor este alarmantă și necesită măsuri urgente. Guvernul României, prin Ministerul Educației și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, trebuie să elaboreze o strategie națională coerentă, cu obiective clare și indicatori de performanță, care să vizeze îmbunătățirea infrastructurii digitale, modernizarea curriculumului școlar și formarea continuă a cadrelor didactice. De asemenea, este esențială implicarea sectorului privat și a societății civile pentru a oferi programe de mentorat și formare practică.
Fără o acțiune decisivă, decalajul digital al României față de restul Europei riscă să se adâncească, cu consecințe negative pe termen lung asupra prosperității și competitivității naționale.