Angajament comun pentru pace și stabilitate în Europa de Sud-Est
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat recent „Declarația de la Kiev”, un document strategic adoptat în cadrul Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est, care subliniază interdependența dintre securitatea Ucrainei, a regiunii Mării Negre și a Europei de Sud-Est. Potrivit unui comunicat oficial, la evenimentul desfășurat la Kiev au participat lideri din zece state, alături de Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, marcând un angajament ferm față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
Declarația, semnată de președinții Ucrainei (Volodimir Zelenski), Albaniei (Bajram Begaj), Greciei (Constantine Tassoulas), Republicii Moldova (Maia Sandu) și României (Nicușor Dan), precum și de reprezentanți ai Croației, Sloveniei, Macedoniei de Nord, Muntenegrului și Bulgariei, condamnă ferm agresiunea militară ilegală a Rusiei începută în 2014 și intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile și critice ucrainene. Un punct central al documentului este solicitarea pentru consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, în special prin sisteme capabile să intercepteze rachete balistice, recunoscând că „o apărare antiaeriană mai puternică salvează vieți și protejează infrastructura critică.”
Documentul statuează că nicio decizie privind Ucraina nu poate fi luată fără participarea acesteia și cere retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Liderii își exprimă disponibilitatea de a-și consolida participarea la Coaliția de Voință, un mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei, inclusiv în termenii acordării unor garanții de securitate solide și obligatorii din punct de vedere juridic. Această abordare reconfirmă angajamentul de a contribui la restabilirea unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, întemeiate pe dreptul internațional.
Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est este considerat un cadru important pentru dialog politic, cooperare regională și securitate comună. Semnatarii subliniază că securitatea Ucrainei este intrinsec legată de securitatea întregii regiuni transatlantice, așa cum este prevăzut și în Declarația Summitului NATO de la Ankara din 2023. Această perspectivă comună este esențială pentru conturarea viitorului Europei, conform punctului 1 al Declarației.
Un aspect crucial abordat în document este sprijinul neclintit pentru aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Declarația reafirmă sprijinul pentru calea ireversibilă a Ucrainei către viitoarea aderare la NATO, „atunci când Aliații vor conveni și condițiile vor fi îndeplinite”, precum și pentru dreptul său suveran de a-și alege propriile aranjamente de securitate. Această poziție este în concordanță cu viziunea NATO de extindere și consolidare a securității colective în fața amenințărilor din est. Pe lângă aspectele de securitate, documentul salută deschiderea recentă a celor două grupuri de capitole de negociere cu Ucraina și Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană și sprijină deschiderea, cât mai curând posibil, a celorlalte grupuri de capitole. Viitoarea aderare la UE a partenerilor din Balcanii de Vest, precum și a Ucrainei și Republicii Moldova, este percepută ca o investiție strategică în stabilitatea, securitatea și prosperitatea pe termen lung a Europei. Această viziune este susținută și de progresele înregistrate de partenerii din Europa de Sud-Est în procesul de aderare, care se consolidează reciproc și imprimă un nou impuls procesului de extindere a Uniunii Europene.
Declarația condamnă ferm toate încălcările dreptului internațional umanitar și ale dreptului internațional al drepturilor omului comise de Rusia, solicitând returnarea imediată a tuturor cetățenilor ucraineni deportați ilegal sau transferați forțat, în special a copiilor ucraineni, precum și eliberarea tuturor civililor și prizonierilor de război. Semnatarii sprijină eforturile internaționale menite să asigure tragerea la răspundere pentru crimele comise împotriva Ucrainei, inclusiv prin intermediul Tribunalului Special pentru Infracțiunea de Agresiune. Mai mult, se solicită intensificarea presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război, asigurarea aplicării efective a acestora și combaterea flotei-fantomă utilizate de Rusia pentru eludarea sancțiunilor.
Un punct de îngrijorare majoră este ocuparea și militarizarea ilegală a Centralei Nucleare Zaporijjia de către Rusia. Declarația reiteră solicitarea ca Rusia să retragă imediat tot personalul militar și orice alt personal neautorizat din incinta centralei și să redea controlul acesteia Ucrainei, subliniind încălcarea gravă a Cei Șapte Piloni Indispensabili ai Securității și Siguranței Nucleare stabiliți de Agenția Internațională pentru Energie Atomică în 2022. De asemenea, este condamnată utilizarea sistematică de către Rusia a substanțelor chimice periculoase împotriva Ucrainei, cu încălcarea Convenției privind Armele Chimice din 1993, sprijinind eforturile Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC/OPCW) în investigarea acestor incidente.
Semnatarii se angajează să contribuie activ la redresarea și reconstrucția Ucrainei, la deminarea umanitară, refacerea mediului și reconstrucția comunităților afectate, în strânsă cooperare cu instituțiile financiare internaționale și sectorul privat. Ei recunosc contribuția importantă pe care veteranii ucraineni o vor avea la redresarea și dezvoltarea pe termen lung a Ucrainei. În plus, documentul condamnă atacurile continue ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei și reafirmă angajamentul de a consolida securitatea energetică regională prin intensificarea cooperării, diversificarea rutelor de aprovizionare și sprijinirea refacerii și modernizării sistemului energetic ucrainean, inclusiv prin intermediul Fondului de Sprijin pentru Energie al Ucrainei, înființat în 2022.
**De ce contează**
„Declarația de la Kiev” are o importanță majoră pentru stabilitatea regională și europeană. Prin unificarea vocilor din Europa de Sud-Est, documentul trimite un mesaj clar Rusiei că agresiunea nu va fi tolerată și că suveranitatea Ucrainei este o prioritate comună. Angajamentele privind apărarea antiaeriană, sprijinul pentru aderarea la UE și NATO, precum și sancțiunile împotriva Rusiei, demonstrează o abordare coordonată. Pentru România, semnarea acestei declarații de către președintele Nicușor Dan reconfirmă rolul țării ca pilon de stabilitate și securitate la granița estică a NATO și UE, consolidând parteneriatele strategice în regiunea Mării Negre și contribuind activ la eforturile de reconstrucție și integrare europeană a Ucrainei și Republicii Moldova.
Convenția prevede continuarea dialogului politic și coordonarea periodică la toate nivelurile, în vederea consolidării cooperării regionale, reafirmând că o Europă sigură, liberă, pașnică și prosperă nu este posibilă fără o Ucraină sigură, liberă, pașnică și prosperă. Următorul Summit Ucraina – Europa de Sud-Est a fost agreat să aibă loc în Republica Slovenia în 2027. Această continuitate subliniază angajamentul pe termen lung al liderilor regionali de a monitoriza și sprijini implementarea principiilor stabilite în declarație, în contextul evoluției dinamicii geopolitice.
Rămân deschise întrebări legate de rapiditatea cu care vor fi implementate măsurile de consolidare a apărării antiaeriene și de eficacitatea sancțiunilor împotriva Rusiei pe termen lung, dar și despre ritmul real al procesului de aderare la UE, care, deși are un nou impuls, depinde de reformele interne ale statelor candidate și de voința politică a statelor membre.