Manelistul ar fi suferit de afecțiuni nediagnosticate și epuizare
Comunitatea maneliștilor din România este în doliu după vestea tragică a decesului lui Doru de la Constanța, la vârsta de doar 44 de ani. Artistul s-a stins din viață miercuri, 15 iulie 2026, la Spitalul Militar din Constanța, unde fusese transportat de urgență după ce i se făcuse rău la o petrecere. Cauza exactă a decesului nu a fost comunicată oficial, însă colegii de breaslă și apropiații au făcut declarații contradictorii cu privire la factorii care ar fi dus la sfârșitul său prematur.
Unul dintre primii care a reacționat public a fost Tzancă Uraganu, care, într-un live pe TikTok, și-a exprimat profunda tristețe, mărturisind că Doru îi era un prieten bun și o persoană pe care o respecta. Potrivit lui Tzancă Uraganu, artistul s-ar fi confruntat de mai mult timp cu probleme de sănătate, în special la pancreas, și nu ar fi respectat tratamentul indicat. „Eram prieteni buni, pe unde ne vedeam ne salutam, ne luam în brațe, îmi pare rău pentru el, Dumnezeu să îl odihnească și Dumnezeu să îi dea putere familiei. Nici nu se poate discuta. Un băiat tânăr, plin de viață, am înțeles că ar fi avut niște probleme de sănătate și am auzit din surse sigure, de la prieteni comuni care stăteau cu el. Ar fi avut probleme de sănătate, nu prea și-a ținut el tratamentul cum a trebuit”, a declarat Tzancă Uraganu, adăugând că decesul nu a survenit din „prostii”, ci din cauza afecțiunilor netratate.
Pe de altă parte, un alt coleg de breaslă, Robert Anghel, a adus în discuție o altă ipoteză, subliniind riscurile meseriei de manelist. Anghel a postat un mesaj emoționant în mediul online, în care a sugerat că programul extrem de încărcat și nopțile pierdute la evenimente ar fi putut contribui decisiv la deteriorarea sănătății lui Doru de la Constanța. „Oamenii trebuie să înțeleagă că meseria asta este grea… Nesomnul te distruge psihic și îți scurtează viața exagerat de repede. Trăim vremuri în care văd instrumentiști tineri, chiar și unii mai în vârstă, care vor ca noi, soliștii, să luăm evenimente în fiecare zi, fără să se gândească vreo clipă”, a scris Robert Anghel, atrăgând atenția asupra epuizării acute și a stresului ca factori fatali.
Aceste declarații divergente subliniază complexitatea situației și dificultatea de a stabili o cauză unică pentru deces. În timp ce Tzancă Uraganu a accentuat problemele medicale preexistente și nerespectarea tratamentului, Robert Anghel a scos în evidență presiunea profesională și stilul de viață epuizant. Ambele perspective, însă, converg spre ideea că sănătatea artistului era compromisă în ultima perioadă, fie din cauza unor afecțiuni specifice, fie din cauza suprasolicitării.
Cazul lui Doru de la Constanța nu este izolat în rândul artiștilor din România, în special în genul muzical al manelelor, unde programul de lucru este adesea neregulat și solicitant. Mulți artiști sunt nevoiți să cânte nopți la rând, călătorind pe distanțe lungi între evenimente, ceea ce duce la privare de somn și la un nivel ridicat de stres. Potrivit unui studiu al Institutului Național de Sănătate Publică din 2023, aproximativ 30% dintre românii care lucrează în domenii cu program neregulat raportează probleme cronice de somn, iar 15% dintre aceștia suferă de afecțiuni cardiovasculare sau digestive corelate cu stresul și oboseala. Deși nu există statistici specifice pentru artiști, este plauzibil ca procentele să fie chiar mai ridicate în această categorie profesională.
Familia artistului este profund îndurerată, nepoata sa transmițând un mesaj emoționant pe rețelele de socializare: „Unchiul meu drag și bun… Ce drag ai avut tu să cânți la cununie. Dacă aș fi știut, of, Doamne… Te voi iubi toată viața mea. Dumnezeu să te odihnească în pace, că ai fost un milos, cu suflet bun.” Aceste cuvinte subliniază nu doar pierderea unui artist, ci și a unui membru iubit al familiei, cunoscut pentru bunătatea sa.
De ce contează
Dispariția prematură a lui Doru de la Constanța aduce în prim-plan nu doar tragedia personală, ci și o problemă sistemică legată de condițiile de muncă în industria muzicală românească. Dezbaterea publică inițiată de colegii săi, în special de Robert Anghel, subliniază necesitatea unei conștientizări sporite privind impactul epuizării și al stresului asupra sănătății artiștilor. Acest eveniment trist ar putea servi drept un semnal de alarmă pentru toți cei implicați în domenii solicitante, încurajând o mai bună gestionare a programului și o atenție sporită față de sănătate, prevenind astfel alte tragedii similare.
În absența unei declarații oficiale definitive privind cauza decesului, speculațiile vor continua să circule în spațiul public și în comunitatea artistică. Acest caz ar putea determina o analiză mai profundă a stilului de viață al artiștilor și a presiunilor la care sunt supuși. Pe termen lung, este posibil să se discute despre implementarea unor măsuri de prevenție și suport pentru artiști, inclusiv acces la consiliere medicală și psihologică, precum și campanii de conștientizare privind importanța respectării tratamentelor medicale și a unui program de odihnă echilibrat.
Comunitatea maneliștilor, în special, ar putea fi încurajată să își reevalueze prioritățile, punând sănătatea pe primul loc, dincolo de cerințele unei piețe adesea implacabile.