Creștere semnificativă în primele cinci luni din 2026
Datoria externă totală a României a atins un nou record la sfârșitul lunii mai 2026, depășind pragul de 230 de miliarde de euro, ajungând la 230.914 milioane euro. Această cifră reprezintă o majorare de 2.451 milioane euro față de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2025, conform datelor publicate miercuri, 15 iulie 2026, de Banca Națională a României (BNR). Creșterea este notabilă, având în vedere că după primele patru luni din 2026, majorarea era de 1.087 milioane euro, indicând o accelerare a îndatorării în luna mai.
Această evoluție subliniază presiunile continue asupra finanțelor publice și private ale țării, într-un context economic regional și global marcat de incertitudini. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat în repetate rânduri despre necesitatea consolidării fiscale, subliniind că o datorie externă în creștere rapidă poate afecta ratingul de țară și capacitatea României de a atrage investiții la costuri avantajoase.
Structura datoriei externe relevă o predominanță a obligațiilor pe termen lung, care la 31 mai 2026 au constituit 183.922 milioane euro, reprezentând 79,6% din total. Această componentă a crescut cu 2,0% față de sfârșitul anului 2025. În contrast, datoria externă pe termen scurt a înregistrat o scădere de 2,4% în aceeași perioadă, ajungând la 46.992 milioane euro, adică 20,4% din total. Această reechilibrare parțială către datoria pe termen lung ar putea fi interpretată ca un semn de stabilitate, indicând o preferință pentru finanțări cu scadențe mai îndepărtate, însă volumul total rămâne o preocupare majoră.
Indicatorii de sustenabilitate a datoriei externe au prezentat evoluții mixte. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,5% în perioada ianuarie-mai 2026, o îmbunătățire față de 18,4% înregistrată în anul 2025, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Această reducere sugerează o povară mai mică a serviciului datoriei în raport cu exporturile. Pe de altă parte, gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele valutare, la 31 mai 2026, a rămas la 6,0 luni, similar cu nivelul de la 31 decembrie 2025. Un aspect îngrijorător este gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR, care a scăzut ușor la 102,4% la 31 mai 2026, de la 104,4% la 31 decembrie 2025. O valoare sub 100% ar indica o vulnerabilitate semnificativă în fața unor șocuri externe.
Deficitul de cont curent al României a înregistrat o ușoară îmbunătățire în primele cinci luni ale anului 2026, scăzând la 11.425 milioane euro, comparativ cu 12.075 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. Această reducere, deși modestă, este un semnal pozitiv și a fost influențată, conform BNR, de o serie de factori. Balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 536 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un deficit mai mic cu 264 milioane euro. În plus, balanța serviciilor a înregistrat un excedent similar celui din anul precedent. Cu toate acestea, balanța veniturilor primare a marcat un deficit mai mare cu 146 milioane euro, contrabalansând parțial câștigurile.
Un factor cheie în dinamica balanței de plăți este reprezentat de investițiile directe ale nerezidenților (IDN) în România. Acestea au însumat 2.195 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2026, o scădere notabilă față de 2.913 milioane euro în aceeași perioadă din 2025. Această diminuare a IDN-urilor este îngrijorătoare, deoarece investițiile străine directe sunt o sursă vitală de finanțare non-generatoare de datorie și un motor al creșterii economice. Din totalul IDN-urilor, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au fost de 2.540 milioane euro, în timp ce creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă de 345 milioane euro, ceea ce înseamnă că firmele-mamă au retras mai mulți bani sub formă de credite decât au investit. Acest fenomen poate indica o prudență sporită a investitorilor străini sau o reorientare a capitalului către alte piețe.
Contextul european arată că România se confruntă cu provocări similare multor țări din regiune, dar și cu particularități. Comparativ cu media Uniunii Europene, unde nivelul datoriei publice raportat la PIB este în general mai ridicat, dar și capacitatea de absorbție a șocurilor este mai mare, România se situează într-o poziție de vulnerabilitate crescută datorită unui PIB per capita mai redus și unei economii încă în tranziție. Potrivit Eurostat, datoria publică a României, deși sub media UE la nivelul anului 2025, a avut una dintre cele mai rapide rate de creștere din blocul comunitar în ultimii ani, aspect care alimentează îngrijorările legate de sustenabilitatea pe termen lung. Experți economici, precum analistul Laurian Lungu de la Economica.net, au subliniat că „dependența României de finanțarea externă și de împrumuturile guvernamentale riscă să devină o povară insuportabilă fără reforme structurale profunde.”
De ce contează
Creșterea continuă a datoriei externe a României are implicații directe și semnificative pentru fiecare cetățean. O datorie mai mare înseamnă, în cele din urmă, o povară mai mare pentru contribuabili prin intermediul serviciului datoriei, care consumă resurse ce ar putea fi direcționate către investiții în infrastructură, sănătate sau educație. De asemenea, o datorie externă ridicată poate duce la o depreciere a monedei naționale, RON, creșterea inflației și o scădere a puterii de cumpărare. Reducerea investițiilor directe ale nerezidenților ar putea încetini ritmul de dezvoltare economică și de creare de noi locuri de muncă, afectând perspectivele de prosperitate pe termen lung ale țării.
În concluzie, evoluția datoriei externe a României în primele cinci luni din 2026, cu o creștere de aproape 2,5 miliarde de euro și un total care depășește 230 de miliarde de euro, ridică semne de întrebare serioase privind direcția fiscală a țării. Deși există semne pozitive, precum îmbunătățirea deficitului de cont curent și o rată mai bună a serviciului datoriei pe termen lung, scăderea investițiilor directe și presiunile asupra gradului de acoperire a datoriei pe termen scurt indică vulnerabilități persistente. Autoritățile, în special BNR și Ministerul Finanțelor, vor trebui să gestioneze cu prudență aceste tendințe, având în vedere obiectivele de consolidare fiscală și de aderare la zona euro.
Rămâne de văzut dacă măsurile propuse de guvern vor fi suficiente pentru a inversa aceste tendințe și a asigura o sustenabilitate financiară pe termen mediu și lung.