Europarlamentarii solicită fonduri europene consistente și simplificarea legislației
La cea de-a patra ediție a conferinței „Europa Connect – Health EU Summit: The Future of European Health Policies”, desfășurată la sediul Parlamentului European din Bruxelles pe 15 iulie 2026, oficialii români și europeni au subliniat necesitatea urgentă de a transforma sănătatea dintr-o cheltuială într-o investiție strategică. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a propus o alocare de cel puțin 20 de miliarde de euro pentru sănătate în viitorul buget european și a pledat pentru simplificarea reglementărilor, conform comunicatului Gândul. „Sănătatea nu trebuie privită ca o cheltuială. Sănătatea este una dintre cele mai importante investiții pe care le putem face pentru viitorul Europei”, a declarat Negrescu, citat și într-o postare pe Facebook.
Evenimentul, inițiat acum patru ani de Cristian Bușoi, membru în Board-ul de conducere al Agenției Europene a Medicamentului și fost președinte al Comisiei ITRE, a reunit oficiali europeni, eurodeputați din diverse grupuri politice și din Europa Centrală și de Est, reprezentanți ai industriei farmaceutice și medicale (Roche România, MSD, Sanador, B. Braun, AstraZeneca), profesioniști din sănătate, organizații de pacienți și mediul academic. Comisarul european pentru sănătate și bunăstare animală, Olivér Várhelyi, a participat de asemenea, subliniind că „modelul european al sănătății se află sub presiune, iar răspunsul trebuie să fie mai multă prevenție, mai multă inovare și investiții inteligente”, după cum a menționat Victor Negrescu.
Victor Negrescu a evidențiat succesul ediției din acest an, marcat de prezența unor oficiali de rang înalt și de diversitatea actorilor implicați. El a prezentat amendamentele promovate în legislativul european, prin care solicită o alocare mai consistentă a fondurilor de coeziune pentru sistemele de sănătate ale statelor membre. Potrivit acestuia, viitoarele planuri naționale finanțate din fonduri europene ar trebui să includă capitole dedicate sănătății și resurse financiare substanțiale, propunând o alocare europeană de aproximativ 20 de miliarde de euro pentru acest domeniu. Această inițiativă vizează nu doar consolidarea programului EU4Health, ci și integrarea sănătății ca prioritate transversală în toate politicile de coeziune.
Pe de altă parte, Cristian Bușoi a accentuat că România și celelalte state din Europa Centrală și de Est trebuie să valorifice sprijinul instituțiilor europene pentru modernizarea sistemelor de sănătate și creșterea accesului pacienților la inovație. El a subliniat necesitatea sprijinului european atât pentru implementarea corectă a legislației comunitare, cât și pentru investiții în infrastructura medicală – spitale, programe de prevenție, aparatură și cercetare. Bușoi a menționat că, deși România a făcut progrese importante în ultimii 10-15 ani în ceea ce privește accesul la tratamente, ritmul accelerat al inovației și schimbările demografice impun noi investiții și reforme. Spre exemplu, datele Eurostat din 2023 indică o creștere a speranței de viață în UE, dar și o proporție tot mai mare a populației vârstnice, ceea ce pune presiune pe sistemele de sănătate.
Un aspect crucial adus în discuție de Victor Negrescu a fost necesitatea simplificării cadrului legislativ european pentru o implementare mai eficientă a politicilor din domeniul sănătății. Această simplificare ar permite o mai bună absorbție a fondurilor și o adaptare mai rapidă la nevoile în schimbare. În paralel, eurodeputatul a pledat pentru dezvoltarea unui ecosistem european integrat, care să implice activ profesioniștii din sănătate, industria farmaceutică și, esențial, pacienții. Acest „ecosistem” ar facilita colaborarea și inovația, asigurând că politicile sunt centrate pe nevoile reale ale cetățenilor.
Cristian Bușoi a subliniat că adoptarea bunelor practici europene este indispensabilă pentru stimularea inovației și extinderea accesului pacienților la terapii moderne. El a făcut referire la impactul rapid al dezvoltării tehnologiilor medicale și al inteligenței artificiale, care, conform specialiștilor, va superaccelera ritmul inovației. Aceasta impune o adaptare continuă a politicilor publice și o finanțare mai consistentă a sistemului medical, alături de o organizare mai eficientă și parteneriate solide între toți actorii implicați. Un cadru legislativ predictibil și armonizat cu inițiativele europene este considerat vital pentru atingerea acestor obiective.
Printre temele discutate la summit s-au numărat prevenția, combaterea cancerului și a bolilor cardiovasculare – afecțiuni care, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății din 2022, rămân cauze principale de mortalitate în Europa –, accesul pacienților la tratamente inovatoare, problema lipsei personalului medical (o provocare acută în România, unde deficitul de medici și asistenți medicali a fost estimat la peste 40.000 de cadre medicale în 2024 de către Ministerul Sănătății), digitalizarea serviciilor de sănătate și utilizarea inteligenței artificiale. Europa, cu expertiza și resursele sale, are capacitatea de a construi sisteme de sănătate mai puternice, iar acum este momentul să transforme viziunea în decizii și investiții concrete, a conchis Negrescu.
De ce contează
Aceste discuții și propuneri sunt esențiale pentru România și pentru întreaga Uniune Europeană, deoarece subliniază o schimbare de paradigmă în abordarea sănătății. Alocarea a 20 de miliarde de euro la nivel european, combinată cu simplificarea reglementărilor și accentul pe inovație și prevenție, ar putea duce la o modernizare semnificativă a infrastructurii medicale și la un acces sporit al românilor la tratamente de ultimă generație. Pentru cetățenii europeni, inclusiv cei români, aceasta înseamnă o calitate a vieții îmbunătățită, prin servicii medicale mai bune, mai accesibile și mai eficiente, în contextul unor provocări demografice și tehnologice în continuă evoluție. O sănătate mai bună contribuie direct la o societate mai productivă și mai rezilientă.
Obiectivul comun al tuturor actorilor implicați trebuie să fie îmbunătățirea accesului la servicii medicale și investițiile în prevenție, pentru creșterea calității vieții cetățenilor europeni. Victor Negrescu a subliniat că este nevoie de o abordare comună pentru a fi mai eficienți și pentru a asigura suportul necesar pacienților. Viitorul va depinde de capacitatea statelor membre de a transpune aceste viziuni în acțiuni concrete, de a atrage și utiliza eficient fondurile europene, și de a continua reformele structurale. Rămâne de văzut cum vor fi integrate aceste propuneri în viitorul cadru financiar multianual al UE și cât de rapid vor putea statele, precum România, să își adapteze sistemele pentru a beneficia pe deplin de aceste inițiative.
Dialogul continuu între decidenți, profesioniști și pacienți este crucial pentru succesul pe termen lung.