Strategie comunistă de obținere ilegală de valută
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat recent un document declasificat din aprilie 1979, care expune o operațiune a Centrului de Informații Externe (CIE), succesorul reorganizat al Departamentului de Informații Externe (DIE) după fuga generalului Ion Mihai Pacepa în 1978. Documentul detaliază planul Securității de a inventa un moștenitor fictiv pentru a prelua o avere considerabilă lăsată în Franța de o femeie de origine română. Această acțiune, potrivit CNSAS, ilustrează utilizarea înșelăciunii ca politică de stat în regimul comunist pentru obținerea de valută forte, o direcție esențială a compartimentului conspirat numit „Aport Valutar Special” (AVS). "Având în vedere valoarea mare a bunurilor ce compun masa succesorală, opiniem să acționăm pentru crearea în mod fictiv și bine legendat a unui moștenitor român, care să apară în calitate de frate cu autoarea succesiunii", se menționează explicit în nota de serviciu publicată de CNSAS pe pagina sa de Facebook miercuri, 15 iulie 2026.
Contextul acestei operațiuni este crucial. După reorganizarea DIE în CIE în 1978, metodele de operare ale serviciului de informații externe nu s-au schimbat fundamental, continuând să se axeze pe obținerea de resurse financiare pentru regimul Nicolae Ceaușescu și pentru plata datoriei externe a României. AVS era un compartiment dedicat exclusiv acestei sarcini, prin operațiuni precum perceperea de comisioane secrete din comerțul exterior, vânzarea dreptului de emigrare pentru cetățeni români de origine evreiască și germană, și utilizarea unor firme paravan controlate de Securitate. Cazul prezentat de CNSAS se încadrează perfect în această tipologie, evidențiind ingeniozitatea și lipsa de scrupule a sistemului.
Concret, o firmă de avocatură din Franța, localizată în "PADINA" (nume cenzurat în documentul original, dar se specifică o localitate montană lângă Grenoble), a informat Banca Română de Comerț Exterior (BRCE) despre decesul unei românce. Aceasta lăsase în urmă bunuri estimate la aproximativ 500.000 de franci francezi, incluzând o vilă în Grenoble și 120.000 de franci francezi în numerar, conform detaliilor suplimentare oferite de Mediafax. Firma franceză solicita identificarea moștenitorilor în România și punerea la dispoziție a actelor de stare civilă pentru valorificarea bunurilor și transferul contravalorii în țară. Verificările Securității nu au identificat niciun moștenitor legitim, ceea ce a dus la propunerea de a „crea” unul.
Planul Securității era elaborat și implica o colaborare inter-instituțională amplă. Se propunea identificarea unui ofițer pensionar, fost cadru al U.M. 0544, cu vârsta de aproximativ 70 de ani, care să joace rolul moștenitorului fictiv, pretinzând a fi fratele defunctei. Acest ofițer urma să fie "instruit și dirijat" de Securitate. Pentru a legitima această înșelăciune, erau necesare acte oficiale false: un buletin de identitate completat cu datele de stare civilă furnizate de Securitate, și acte de stare civilă de "tip uz extern", obținute în colaborare cu Direcția Evidenței Populației din cadrul Inspectoratului General al Miliției. Aceste documente urmau să servească la dovedirea calității de moștenitor în fața notarului român pentru semnarea procurii și, ulterior, în fața autorităților franceze.
Nota explică de ce operațiunea era considerată "fără riscuri": nu era obligatorie prezența moștenitorilor la dezbaterea succesiunii în Franța, iar curțile succesorale franceze se bazau pe documentele oficiale legalizate conform Convenției Consulare dintre cele două state. Singura prezență obligatorie a moștenitorului era în România, la notar și la BRCE pentru încasarea contravalorii succesiunii în lei. Documentul menționează, de asemenea, că "asemenea acțiuni au mai fost întreprinse în decursul anilor, cu rezultate pozitive", sugerând o practică recurentă a regimului. După transferul banilor în România, presupusul moștenitor trebuia să ridice sumele de la BRCE și să le predea, pe bază de proces verbal, casieriei U.M. 0544, pentru a fi înregistrate ca "venit la stat". Această deturnare a averilor private în scopul finanțării regimului comunist subliniază natura profund coruptă a sistemului.
Un aspect esențial al valorii adăugate de CNSAS prin publicarea acestui document este evidențierea modului în care statul comunist, prin structurile sale de securitate, nu doar spiona și reprima, ci și comitea fraude internaționale la scară largă. Această practică nu era un caz izolat, ci o componentă a strategiei de "Aport Valutar Special" care a contribuit la finanțarea regimului Ceaușescu într-o perioadă de criză economică acută, marcată de datoria externă crescândă. Fuga lui Pacepa în 1978, deși a dus la o restructurare a DIE în CIE, nu a modificat esențial mentalitatea și metodele de operare, indicând o continuitate a ilegalităților la cel mai înalt nivel.
De ce contează
Acest document declasificat de CNSAS este mai mult decât o simplă curiozitate istorică; el oferă o perspectivă crucială asupra metodelor ilegale și lipsite de etică prin care regimul comunist român încerca să obțină valută forte. Dezvăluie implicarea profundă a instituțiilor statului – de la Securitate și Miliție, până la bănci – într-o schemă frauduloasă, transformând înșelăciunea într-o politică oficială. Pentru public, este o dovadă concretă a corupției sistemice și a modului în care drepturile individuale la proprietate erau complet ignorate, chiar și post-mortem, în numele intereselor financiare ale regimului. Înțelegerea acestor practici este vitală pentru a evalua costurile umane și morale ale dictaturii și pentru a consolida principiile statului de drept în România contemporană.
Publicarea acestui document deschide noi întrebări despre amploarea reală a operațiunilor de "Aport Valutar Special" și despre alte cazuri similare care ar putea fi încă nedezvăluite. Este posibil ca multe alte averi ale românilor din diaspora să fi fost vizate de Securitate prin metode similare. De asemenea, ridică problema recuperării, acolo unde este posibil, a unor astfel de bunuri sau a compensării moștenitorilor legitimi.
Rămâne de văzut dacă CNSAS va continua să declasifice documente care ar putea oferi o imagine și mai completă asupra acestor operațiuni financiare clandestine și a impactului lor pe termen lung asupra patrimoniului național și individual.