Rezultate dezastruoase la examenul maturității în România
Examenul de Bacalaureat din sesiunea de vară 2026 a scos la iveală o realitate dură în sistemul educațional românesc, cu aproximativ 120 de licee înregistrând o medie generală sub 5,00 și, în multe cazuri, o rată de promovare de 0%. Potrivit datelor centralizate de platforma BacPlus și analizate de Ziare.com și Gândul, aceste cifre subliniază disparități semnificative în calitatea învățământului preuniversitar din România. Rata de promovare generală la nivel național, după soluționarea contestațiilor, a atins 76,9%, în creștere de la 74,8% inițial, după reevaluarea a peste 55.000 de lucrări disputate, conform Ministerului Educației.
Clasamentul liceelor cu cele mai slabe rezultate, care include exclusiv instituții cu peste cinci candidați înscriși la examen, este elocvent. Pe primul loc, cu cea mai scăzută performanță, se află Liceul Tehnologic nr. 1 Surduc din județul Sălaj. Cei șapte absolvenți înscriși au obținut o medie generală de doar 2,25, iar rata de promovare a fost de 0%, o situație considerată catastrofală de experții în educație, potrivit Gândul.
Urmează îndeaproape Liceul Tehnologic Cojasca din Dâmbovița, unde cei 20 de candidați au înregistrat o medie de 2,36, de asemenea fără niciun elev promovat. Pe locul al treilea se situează Liceul Tehnologic „Danubius” din Corabia, județul Olt, cu o medie de 2,38 pentru cei 33 de absolvenți prezenți la examen, toți fiind declarați respinși, o diferență de localizare fiind remarcată între surse, Gândul menționând eronat Constanța în loc de Corabia, Olt. Într-o situație similară se află și Liceul Tehnologic „Simion Leonescu” din Luncavița, județul Tulcea, unde media generală a fost de 2,60, iar niciunul dintre cei 13 candidați nu a promovat Bacalaureatul. Topul este completat de Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă din Târgu Jiu, unde cei cinci absolvenți au obținut o medie de 2,67, cu o rată de promovare tot de 0%.
Aceste rezultate negative, concentrate în special în liceele tehnologice și în centrele de educație incluzivă, reflectă provocări sistemice. Conform statisticilor Ministerului Educației din 2025, aproximativ 30% dintre elevii din învățământul profesional și tehnologic nu finalizează studiile sau nu se înscriu la Bacalaureat, iar dintre cei care se înscriu, rata de promovare este consistent mai mică decât în liceele teoretice. De exemplu, în sesiunea din 2025, rata de promovare în liceele tehnologice a fost de doar 60,1%, comparativ cu 85,7% în liceele teoretice, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Fenomenul liceelor cu promovabilitate zero la Bacalaureat nu este nou. În ultimii cinci ani, numărul acestor unități de învățământ a fluctuat, dar a rămas o constantă îngrijorătoare. De exemplu, în 2023, 89 de licee au avut promovabilitate sub 10%, iar în 2024, numărul a crescut la peste 100. Această tendință sugerează o problemă cronică legată de resursa umană didactică, infrastructura școlară precară și, mai ales, de curricula care nu reușește să adapteze conținutul la nevoile și nivelul elevilor din aceste unități. De asemenea, lipsa investițiilor în programe de remediere și de pregătire suplimentară, în special în mediul rural sau în comunitățile defavorizate, contribuie la perpetuarea acestui ciclu al eșecului educațional.
Comparativ cu media europeană, România se confruntă cu o rată ridicată a abandonului școlar și cu performanțe scăzute la evaluările internaționale precum PISA. În 2022, România s-a clasat sub media OECD la toate cele trei domenii evaluate (lectură, matematică, științe), cu un procent de elevi cu performanțe scăzute mult mai mare decât media europeană, conform raportului PISA 2022. Această situație indică o problemă structurală care depășește simpla evaluare a unui examen și necesită o abordare integrată a politicilor educaționale, de la învățământul primar până la cel liceal.
Criticii sistemului educațional, precum Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), susțin că aceste rezultate sunt o consecință directă a subfinanțării cronice a educației și a lipsei de reforme coerente. „Nu putem cere performanță maximă de la elevi și profesori într-un sistem care nu investește suficient în resurse, formare continuă și condiții decente de învățământ”, a declarat un reprezentant FSLI, într-un comunicat din iulie 2026. Pe de altă parte, Ministerul Educației a subliniat, prin vocea secretarului de stat responsabil cu învățământul preuniversitar, că se lucrează la noi strategii de digitalizare și de adaptare a curriculei, însă impactul acestora nu este încă vizibil în rezultatele actuale.
De ce contează
Aceste rezultate la Bacalaureat 2026 contează profund pentru viitorul României, deoarece ele oglindesc nu doar performanța individuală a elevilor, ci și eficiența și echitatea sistemului educațional. Un număr mare de absolvenți fără diplomă de Bacalaureat limitează sever accesul acestora la învățământul superior și la oportunități profesionale mai bune, contribuind la creșterea ratei șomajului în rândul tinerilor și la perpetuarea sărăciei. Pe termen lung, o forță de muncă slab calificată și lipsită de competențe esențiale afectează competitivitatea economică a țării și capacitatea de inovare, consolidând decalajele sociale și economice existente.
În concluzie, sesiunea de Bacalaureat din 2026 a reconfirmat vulnerabilități profunde în sistemul de învățământ românesc, în special în liceele tehnologice și din zonele defavorizate. Faptul că peste o sută de licee au medii sub 5,00 și o promovabilitate de 0% indică o urgență națională. Măsurile viitoare ar trebui să se concentreze pe o finanțare adecvată, pe programe de formare a profesorilor adaptate nevoilor actuale și pe o reformă curriculară care să pună accent pe competențe practice și gândire critică. De asemenea, este esențială o strategie de reducere a abandonului școlar și de susținere a elevilor din medii defavorizate, pentru a asigura șanse egale la educație și la o diplomă recunoscută.
Fără o intervenție decisivă, aceste rezultate riscă să devină o constantă, adâncind criza educațională și socială a României.