Proces în California pentru discriminare algoritmică
Un proces de anvergură a fost deschis la Tribunalul Federal pentru Districtul de Nord al Californiei, în Oakland, împotriva gigantului tech Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp. Zeci de angajați acuză Meta că a folosit sisteme de inteligență artificială pentru a selecta persoanele vizate de concedieri, dezavantajând în mod disproporționat angajații aflați în concediu medical, de maternitate sau familial, ori pe cei cu dizabilități. Această acțiune în instanță ar putea deveni unul dintre primele cazuri semnificative din Statele Unite care contestă direct utilizarea AI în deciziile de personal, conform surselor citate de The Guardian și Digi24.
Reclamanții, ale căror identități nu au fost făcute publice, se numără printre cei aproximativ 8.000 de angajați, reprezentând circa 10% din personalul global al Meta, care au fost informați în luna mai că posturile lor vor fi eliminate. Această reducere de personal a fost anunțată la începutul anului 2026. Cei 26 de reclamanți menționați în plângerea de 71 de pagini, încă angajați ai companiei, cer instanței să suspende concedierile, programate să înceapă pe 22 iulie, până la soluționarea individuală a acuzațiilor prin arbitraj. "Acuzațiile sunt lipsite de temei și nu se bazează pe fapte. Deciziile privind personalul și organizarea au fost și sunt luate de oameni, nu de inteligența artificială", a transmis un purtător de cuvânt al Meta, poziție reiterată de companie în răspunsul său către The Guardian și Digi24.
Potrivit plângerii, Meta ar fi utilizat o "constelație de sisteme interne de inteligență artificială" pentru evaluarea, clasificarea și selectarea angajaților care urmau să fie concediați. Printre aceste sisteme s-ar fi numărat "Metamate", un asistent bazat pe un model lingvistic de mari dimensiuni, agenți digitali de tip "second brain", clasamente algoritmice de performanță și sisteme care analizau utilizarea instrumentelor AI de către fiecare angajat. Evaluările ar fi inclus indicatori precum productivitatea, volumul de activitate, calificativele de performanță, scorurile privind adoptarea inteligenței artificiale și numărul de tokenuri AI consumate, potrivit informațiilor detaliate de HotNews.
Avocații angajaților susțin că asemenea punctaje nu puteau fi acumulate de persoanele aflate în concediu medical sau familial și nici de angajații a căror activitate era redusă din cauza unei dizabilități. În loc să corecteze rezultatele pentru a ține cont de absențele protejate de lege, sistemul le-ar fi înregistrat drept o scădere a performanței. "Drept urmare, angajații care și-au luat concedii protejate prin lege au fost selectați în mod disproporționat pentru concediere, pe baza unor evaluări care nu numai că nu au ținut cont de aceste concedii, ci i-au penalizat, în fapt, pentru exercitarea dreptului lor legal de a beneficia de ele", se arată în plângere, citată de The Guardian. Toți cei 26 de reclamanți susțin că, în ultimii doi ani, au solicitat, au primit sau au fost eligibili pentru o formă de concediu protejat, incluzând concedii de maternitate, parentale sau medicale.
Procesul invocă posibile încălcări ale mai multor legi federale și statale, cum ar fi Family and Medical Leave Act (FMLA) din 1993, Americans with Disabilities Act (ADA) din 1990 și legile privind discriminarea legată de sarcină. Aceste acte normative federale sunt concepute pentru a proteja angajații în situații vulnerabile. De exemplu, FMLA permite angajaților eligibili să ia concediu neplătit, protejat de locul de muncă, pentru anumite motive familiale și medicale, fără a-și pierde locul de muncă sau beneficiile de sănătate. În cazul de față, acuzația este că sistemele AI ale Meta au subminat aceste protecții.
Documentele depuse în instanță susțin că Meta ar fi colectat și analizat informații despre activitatea desfășurată pe dispozitivele companiei, inclusiv apăsările de taste, mișcările mouse-ului, conținutul ecranului, istoricul de navigare, mesajele și e-mailurile. Aceste date ar fi fost folosite pentru dezvoltarea unor instrumente AI și pentru calcularea scorurilor de productivitate ale angajaților. Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, a declarat anterior, potrivit publicației The Information, că scopul era antrenarea sistemelor AI ale companiei pe baza comportamentului angajaților săi, afirmând că "modelele AI învață urmărind oameni foarte inteligenți în timp ce lucrează". Procesul susține că Meta a lansat discret acest program de monitorizare, fără acordul explicit al angajaților, informându-i printr-o "postare internă cu vizibilitate redusă, publicată de un inginer, nu de un membru al conducerii", și că "nu a existat nicio posibilitate de a refuza participarea".
Situația ridică semne de întrebare serioase despre etica și legalitatea utilizării AI în managementul resurselor umane. Angajații cer o analiză independentă a procesului de selecție asistat algoritmic și susțin că menținerea raporturilor de muncă este necesară până la finalizarea procedurilor, deoarece concedierea le-ar putea afecta asigurările medicale, drepturile asociate concediilor, acțiunile neajunse la scadență și, în unele cazuri, statutul de imigrare. Cazul este relevant și în contextul în care mai multe state americane, printre care California, Colorado și Illinois, au adoptat în ultimii ani legi sau reglementări menite să-i protejeze pe angajați împotriva discriminării asociate inteligenței artificiale și "sistemelor automatizate de luare a deciziilor".
Unul dintre reclamanți este o cercetătoare care se afla într-un concediu prenatal aprobat și a fost informată că va fi concediată cu doar două zile înainte de a naște. Un alt reclamant, inginer, susține că a primit un "calificativ mai slab" din cauza perioadei în care a lipsit de la serviciu în urma unei accidentări. Un manager aflat în concediu medical afirmă că a fost concediat în a 16-a zi a concediului. Aceste exemple concrete subliniază impactul personal al deciziilor algoritmice, în contrast cu declarația Meta că deciziile au fost luate de oameni, nu de inteligența artificială. Discrepanța dintre afirmațiile companiei și experiențele angajaților reprezintă un punct central al litigiului.
De ce contează
Acest proces este crucial nu doar pentru angajații Meta, ci și pentru viitorul pieței muncii la nivel global. Dacă acuzațiile se dovedesc adevărate, ele ar stabili un precedent periculos, în care companiile ar putea folosi AI pentru a eluda legile de protecție a muncii, sub pretextul eficienței. Cazul subliniază necesitatea stringentă a unor reglementări clare privind utilizarea etică și transparentă a inteligenței artificiale în deciziile de personal, asigurând că tehnologia servește drept instrument de sprijin, nu ca un factor de discriminare. De asemenea, ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea juridică în cazul deciziilor algoritmice și despre echilibrul dintre inovația tehnologică și drepturile fundamentale ale angajaților.
Impactul potențial al acestui caz depășește granițele Statelor Unite, având în vedere că Uniunea Europeană, prin Regulamentul privind Inteligența Artificială (AI Act), adoptat recent, încearcă să stabilească un cadru legal robust pentru utilizarea AI. Acest act clasifică sistemele AI folosite în recrutare și managementul forței de muncă drept „sisteme de risc ridicat”, impunând cerințe stricte de transparență, supraveghere umană și evaluare a riscurilor. Rămâne de văzut dacă Meta va fi forțată să modifice fundamental practicile sale de HR bazate pe AI și dacă alte companii tehnologice vor fi nevoite să-și reevalueze propriile sisteme, pentru a evita litigii similare și pentru a se conforma unor standarde etice și legale tot mai exigente la nivel internațional.
Rezultatul acestui proces ar putea influența modul în care legislația românească și europeană va aborda în viitor utilizarea AI în câmpul muncii.