Proiectul „Autostrăzii electrice” intră în faza tehnică
Proiectul strategic al cablului submarin de înaltă tensiune din Marea Neagră, menit să conecteze sistemele energetice ale României și Georgiei, a intrat oficial în etapa pregătirilor tehnice, conform unui anunț făcut luni, 14 iulie 2026, de Transelectrica, operatorul național de transport și de sistem din România. Această inițiativă, considerată unul dintre cele mai importante programe energetice din regiune, marchează un pas decisiv spre realizarea unei noi rute de transport al energiei electrice către Uniunea Europeană, consolidând poziția României ca nod energetic regional.
Demersul a fost oficializat prin semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre Transelectrica și Georgian State Electrosystem (GSE), operatorul rețelei de transport din Georgia. „Unul dintre cele mai importante proiecte energetice din regiune continuă să prindă contur. După semnarea Memorandumului de Înțelegere dintre Transelectrica și Georgian State Electrosystem (GSE), parteneriatul intră în etapa pregătirilor tehnice necesare realizării infrastructurii de interconectare energetică dintre România și Georgia”, se arată într-un comunicat al Transelectrica, citat de News.ro. Deși documentul nu reprezintă încă decizia finală de construire, el avansează proiectul într-o fază crucială de pregătire.
În baza acestui memorandum, cele două companii vor coordona activitățile de planificare, studiile tehnice și marine, evaluările de impact asupra mediului și comunităților, identificarea surselor de finanțare și reprezentarea proiectului în relația cu instituțiile europene și internaționale. O componentă esențială o reprezintă cercetarea fundului Mării Negre, prin studii geofizice și geotehnice. Acestea vor stabili traseul exact, natura solului marin și zonele optime pentru instalarea și protejarea cablului. Autoritățile georgiene au confirmat că această etapă, care implică utilizarea unor nave specializate, este deja în pregătire.
Cablul va utiliza tehnologia HVDC (High Voltage Direct Current), adică transportul de energie electrică în curent continuu la înaltă tensiune. Această soluție este preferată pentru transferul unor cantități mari de electricitate pe distanțe foarte lungi, oferind pierderi mai reduse comparativ cu liniile clasice de curent alternativ. Documentele Transelectrica descriu proiectul ca o legătură submarină HVDC de aproximativ 1.200 de kilometri între România și Georgia. Planurile anterioare ale companiei indicau Constanța Sud pe litoralul românesc și zona Anaklia din Georgia ca posibile puncte de conectare.
Investiția totală este estimată la aproximativ 3,5 miliarde de euro, o cifră confirmată în decembrie 2025 de adjunctul ministrului georgian al Economiei. Este important de menționat că această sumă nu este definitivă, costul final urmând să depindă de configurația tehnică, traseul stabilit în urma cercetărilor marine, prețul cablurilor și al stațiilor de conversie, condițiile de finanțare și eventualele lucrări suplimentare necesare în rețelele terestre. De asemenea, capacitatea finală a interconexiunii nu a fost încă anunțată în memorandumul din februarie, fiind analizate mai multe variante tehnice, iar parametrii definitivi vor fi fixați în fazele ulterioare de proiectare.
Interconexiunea submarină reprezintă segmentul cheie al Coridorului Verde, un proiect energetic amplu dezvoltat de Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria. Prin această „autostradă electrică”, energia electrică, în special cea produsă din surse regenerabile în regiunea Mării Caspice și în Caucaz, ar urma să fie transportată prin Azerbaidjan și Georgia, apoi pe sub Marea Neagră până în România. De aici, electricitatea ar putea fi transmisă spre Ungaria și către alte piețe europene prin infrastructura continentală existentă. Acest proiect ar crea o rută energetică suplimentară vitală între Uniunea Europeană și Caucaz, fără a înlocui însă producția internă sau celelalte interconexiuni ale României.
Pentru România, miza este semnificativă: consolidarea poziției de nod energetic regional. O nouă interconexiune ar diversifica sursele și rutele de aprovizionare, ar permite schimburi suplimentare de electricitate și ar facilita integrarea unei cantități mai mari de energie eoliană, solară și hidro în sistemele europene. Proiectul a primit deja statut european strategic, fiind inclus în Planurile de Dezvoltare a Rețelei pe Zece Ani ale ENTSO-E pentru edițiile 2022 și 2024, și este promovat pentru includere în ediția din 2026. Mai mult, în decembrie 2025, investiția a fost selectată ca Proiect de Interes Mutual (PMI) al Uniunii Europene, o categorie rezervată infrastructurilor dezvoltate între state membre și țări din afara UE. Lista europeană a fost publicată în Jurnalul Oficial în aprilie 2026. Statutul PMI permite proceduri mai rapide de autorizare și oferă posibilitatea de a solicita finanțare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, deși granturile sunt acordate prin apeluri competitive și depind de maturitatea tehnică și financiară a proiectului.
Implementarea Coridorului Verde este coordonată de GECO Power Company – Green Energy Corridor Power Company, o societate înregistrată în România în ianuarie 2025, cu sediul la București. Acționarii sunt Transelectrica (România), AzerEnerji (Azerbaidjan), Georgian State Electrosystem (Georgia) și MVM Energy (Ungaria), fiecare cu o participație de 25%. Această companie de proiect are rolul de a coordona studiile, proiectarea, atragerea finanțării și pregătirea investiției comune. Deși proiectul a depășit etapa inițială de evaluare, lucrările de instalare a cablului nu au început. Înaintea șantierului sunt necesare finalizarea investigațiilor marine, stabilirea parametrilor tehnici definitivi, evaluările de mediu, obținerea autorizațiilor, împărțirea costurilor între parteneri și asigurarea finanțării necesare.
De ce contează
Acest proiect de interconectare energetică este crucial pentru securitatea și diversificarea aprovizionării cu energie a României și a întregii Uniuni Europene. Prin crearea unei noi rute de transport din Caucaz, se reduce dependența de sursele tradiționale și se facilitează integrarea energiei regenerabile, contribuind la obiectivele climatice ale UE. De asemenea, proiectul consolidează rolul strategic al României pe harta energetică regională, transformând-o într-un hub important pentru tranzitul energiei verzi și atrăgând investiții semnificative. Pentru consumatorii români, aceasta poate însemna o stabilitate mai mare a prețurilor și o creștere a siguranței în alimentarea cu energie.
Concluzie Intrarea în etapa pregătirilor tehnice pentru cablul submarin din Marea Neagră marchează un moment cheie pentru viitorul energetic al României și al Uniunii Europene. Următorii pași vor include finalizarea studiilor de fezabilitate, obținerea tuturor autorizațiilor necesare și, cel mai important, asigurarea finanțării substanțiale, estimată la 3,5 miliarde de euro. Provocările nu sunt puține, de la complexitatea tehnică a instalării unui cablu de 1.200 km pe fundul mării, la coordonarea între patru state cu interese diverse.
Rămâne de văzut cât de rapid vor reuși partenerii să depășească aceste obstacole și să transforme viziunea „autostrăzii electrice” într-o realitate operațională, un proiect care ar putea redefini fluxurile energetice în regiune și ar aduce beneficii economice și strategice considerabile.