Mofeta din Odorheiu Secuiesc, închisă din cauza unor fenomene geologice

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Autoritățile din Odorheiu Secuiesc au interzis accesul la mofeta de la Băile Szejke din cauza unor fenomene geologice periculoase, inclusiv degajări de gaze și tasări de teren. Comitetul Local pentru Situații de Urgență a fost convocat, iar specialiști hidrogeologi sunt așteptați pentru a stabili cauzele exacte ale situației. Primăria a informat instituțiile relevante și a împrejmuit zona, solicitând cetățenilor să evite perimetrul.

EN

Brief

Authorities in Odorheiu Secuiesc have banned access to the Szejke Baths mofetta due to dangerous geological phenomena, including gas emissions and ground subsidence. The Local Emergency Committee was convened, and hydrogeologists are expected to determine the exact causes. The City Hall has informed relevant institutions and cordoned off the area, asking citizens to avoid the perimeter.

Mofeta din Odorheiu Secuiesc, închisă din cauza unor fenomene geologice
Sursa foto: ziare.com

Emanări de gaze și tasări de teren pun în pericol siguranța publică

Autoritățile din Odorheiu Secuiesc au interzis recent accesul publicului în zona mofetei de la Băile Szejke, singura de acest fel din apropierea municipiului, după ce reprezentanții Primăriei au constatat apariția unor fenomene geologice periculoase chiar lângă clădirea mofetei. Decizia a fost luată marți, 14 iulie 2026, ca urmare a unor degajări continue de gaze și a tasării terenului, fenomen care a transformat solul într-o masă noroioasă, așa cum a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei, Zörgő Noémi, citată de Radio Târgu Mureș și confirmată de o postare pe pagina de Facebook a municipalității.

Comitetul Local pentru Situații de Urgență a fost convocat de urgență, iar la evaluarea din teren au participat reprezentanți ai Poliției, Jandarmeriei, Armatei și ISU Harghita, subliniind gravitatea situației. Fenomenul a fost observat în timpul unei vizite efectuate de viceprimarul Dávid Endre și de reprezentanții Direcției Tehnice a Primăriei, în contextul pregătirilor pentru un proiect de reabilitare a mofetei, care nu mai fusese funcțională de zeci de ani. Zörgő Noémi a explicat că, în timpul acestei evaluări, au fost observate „o erupție de gaze chiar lângă clădirea mofetei și niște fisuri orizontale pe clădire”.

Într-o situație similară, la nivel național, gestionarea resurselor naturale precum mofetele a devenit o prioritate, având în vedere potențialul lor terapeutic și importanța geologică. România, în special zona vulcanică a Carpaților Orientali, deține una dintre cele mai mari concentrații de mofete din Europa, utilizate de secole pentru tratarea afecțiunilor cardiovasculare. Mofetele sunt emanații naturale de gaze post-vulcanice, compuse în proporție de 95-99% din dioxid de carbon (CO₂), cu urme de hidrogen sulfurat (H₂S) și radon.

Pentru stabilirea cauzelor exacte ale fenomenului de la Odorheiu Secuiesc, Primăria a solicitat expertiza unor hidrogeologi, primul specialist fiind așteptat vineri, iar un al doilea sâmbătă. De asemenea, se va cere sprijinul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Mureș și al altor instituții specializate pentru măsurarea concentrației gazelor din zonă. Primarul municipiului, Szakács-Paál István, a informat Prefectura Harghita, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Exploatarea Dioxidului de Carbon, Petrol și Stocare Geologică (ANRMPSG), precum și Inspectoratul Zonal pentru Resurse Minerale Harghita.

Sunt luate în calcul mai multe ipoteze, conform sintezei puse la dispoziție de Primărie: eventuale deteriorări produse la cele două foraje existente, avarierea unei conducte de alimentare cu gaz dintre vechiul foraj și clădire, ceea ce ar putea duce la infiltrarea gazului prin acest sistem, sau un proces natural legat de falia geologică din zonă. „Din punct de vedere geologic, zona este amplasată pe o falie, la contactul dintre două formațiuni geologice, condiție care favorizează în mod natural migrarea gazelor din adâncime către suprafață”, se arată în document. Conform acestuia, există riscul accentuării tasărilor terenului, afectării fundației clădirii și deteriorării infrastructurii rutiere și, în cazuri extreme, chiar apariția unui crater prin prăbușirea terenului.

Zona afectată a fost împrejmuită și semnalizată, iar Poliția Locală Odorheiu Secuiesc a restricționat accesul publicului. Zörgő Noémi a subliniat că „nu știm ce se întâmplă în subteran” și că este crucială intervenția specialiștilor pentru a determina demersurile viitoare. Mofeta de la Băile Szejke, deși nefuncțională de câțiva ani, era vizată pentru reabilitare, iar Consiliul Local aprobase proiectul la sfârșitul lunii iunie 2026, cu intenția de a o reda locuitorilor, având în vedere proprietățile terapeutice atribuite gazelor naturale din zonă.

Singura altă mofetă din arealul mai larg al Odorheiului Secuiesc se găsește la Harghita Băi, între Odorhei și Miercurea Ciuc. Acest eveniment subliniază vulnerabilitatea infrastructurii balneare și necesitatea unei monitorizări geologice constante în zonele cu activitate post-vulcanică. În 2023, un studiu al Universității Babeș-Bolyai arăta că aproximativ 60% dintre mofetele din România necesită investiții urgente în infrastructură pentru a preveni deteriorările și a asigura siguranța utilizatorilor.

Tratamentul cu CO₂ este recomandat în afecțiuni precum hipertensiunea arterială (stadiile I–II), boala arterială periferică, insuficiența venoasă cronică, boala Raynaud, cardiopatia ischemică stabilă, recuperarea post-infarct miocardic (după minim 6 luni) și profilaxia cardiovasculară. Gazul emanat, fiind mai greu decât aerul, se acumulează la nivelul solului în depresiuni sau în mofetarii special amenajate, unde pacienții stau cu corpul scufundat în stratul de CO₂, fără riscuri respiratorii. Cele mai vechi mofetarii din România au fost construite de localnici chiar în pivnițele caselor, o practică ce demonstrează o tradiție îndelungată de utilizare a acestor resurse naturale.

Situația de la Odorheiu Secuiesc, deși specifică, reflectă o problemă mai amplă de gestionare a resurselor naturale vulnerabile în România. Necesitatea unei expertize rapide și a unor măsuri preventive este esențială pentru a evita escaladarea riscurilor și pentru a proteja atât populația, cât și patrimoniul natural. Autoritățile locale, sprijinite de specialiști, trebuie să acționeze prompt pentru a elucida cauzele și a implementa soluții durabile.

În concluzie, evenimentele de la Băile Szejke subliniază complexitatea fenomenelor geologice și importanța unei abordări multidisciplinare. Deși mofeta nu era funcțională, planurile de reabilitare demonstrează interesul pentru valorificarea terapeutică a acestei resurse. Urmează ca hidrogeologii să stabilească dacă este vorba de o avarie la infrastructură, o problemă legată de forajele existente, sau un proces natural accentuat de falia geologică. Până la clarificarea situației, zona rămâne închisă, iar autoritățile își propun să identifice cele mai bune soluții pentru siguranța publică și, eventual, pentru o viitoare reabilitare.

Rămâne de văzut dacă aceste evenimente vor accelera dezvoltarea unor protocoale naționale mai stricte pentru monitorizarea și întreținerea mofetelor din întreaga țară.