Costul politicilor greșite și miza aderării
Aderarea României la zona euro reprezintă un proiect strategic esențial, capabil să transforme fundamental viitorul economic al țării, a declarat marți, 14 iulie 2026, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. Acesta a subliniat că politicile economice greșite pot costa România decenii întregi, afectând ireversibil convergența către standardele europene de viață.
Marinescu a reiterat că „adoptarea monedei euro poate fi proiectul strategic al României”, o viziune care, potrivit experților, ar trebui să primeze în agenda publică și politică. Declarațiile vin în contextul unor discuții tot mai intense privind calendarul și pregătirile necesare pentru îndeplinirea criteriilor de convergență. Deși nu a fost stabilită o dată fermă, discuțiile se concentrează pe necesitatea unei pregătiri riguroase și a unei stabilități macroeconomice susținute.
În viziunea BNR, stabilitatea și predictibilitatea politicilor economice sunt fundamentale. Viceguvernatorul a avertizat că „derapajele de la o disciplină bugetară și o politică monetară prudente pot genera costuri imense, greu de recuperat”. Această perspectivă este susținută de analizele recente ale Consiliului Fiscal, care, în raportul său din 2025, a indicat riscuri semnificative legate de deficitul bugetar persistent și de nivelul datoriei publice. Potrivit Eurostat, în 2024, România a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, depășind cu mult media europeană de 3% din PIB.
Unul dintre principalele obstacole în calea aderării la euro este îndeplinirea criteriului de inflație. Deși BNR a depus eforturi considerabile pentru a menține inflația sub control, fluctuațiile prețurilor la energie și alimente, exacerbate de contextul geopolitic, au reprezentat provocări majore. Conform datelor BNR, rata anuală a inflației a fost de 6,3% în decembrie 2025, încă peste pragul de referință al Mecanismului Ratei de Schimb II (ERSM II), care necesită o inflație de maximum 1,5 puncte procentuale peste media celor mai bune trei state membre UE în materie de stabilitate a prețurilor.
De asemenea, deficitul bugetar rămâne o preocupare majoră. În ciuda angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează o consolidare fiscală, implementarea reformelor a fost lentă. Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că deficitul guvernamental a atins 5,8% din PIB în 2025, mult peste limita de 3% impusă de tratatele europene. Această situație contrastează puternic cu statele baltice, de exemplu, care au reușit să își consolideze finanțele publice rapid înainte de aderarea la euro, demonstrând că disciplina fiscală este realizabilă cu voință politică.
Cosmin Marinescu a subliniat că procesul de aderare la euro nu este doar o chestiune tehnică, ci și una de voință politică și de coeziune socială. „Este nevoie de un consens larg la nivelul clasei politice și al societății civile pentru a susține reformele necesare”, a adăugat el. Această idee este împărtășită și de analistul economic Radu Păun de la Centrul Român de Politici Europene, care a declarat pentru HotNews că „fără o viziune pe termen lung și fără un angajament ferm, riscăm să ratăm o oportunitate istorică de dezvoltare”.
Experiența altor țări din regiune, precum Croația, care a adoptat euro în 2023, arată că beneficiile pot fi substanțiale, inclusiv o creștere a investițiilor străine directe, o reducere a costurilor de finanțare și o integrare mai profundă în piața unică europeană. Cu toate acestea, Croația a implementat reforme structurale semnificative și a demonstrat o disciplină fiscală riguroasă înainte de aderare, aspecte unde România încă are de recuperat.
Criticii, printre care unii reprezentanți ai partidelor de opoziție, susțin că o aderare prea rapidă, fără o pregătire adecvată, ar putea expune economia românească la șocuri externe și ar putea duce la o pierdere a suveranității monetare fără beneficiile compensatorii promise. Ei pledează pentru o abordare mai prudentă, axată pe consolidarea internă a economiei și pe creșterea competitivității înainte de a face pasul final.
De ce contează
Aderarea la zona euro este crucială pentru România, deoarece ar aduce stabilitate macroeconomică, ar reduce costurile tranzacțiilor internaționale și ar stimula investițiile străine, esențiale pentru crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor. Pe termen lung, integrarea în zona euro ar consolida poziția României în Uniunea Europeană și ar oferi o garanție împotriva volatilității piețelor financiare. Eșecul de a adera ar menține țara într-o poziție economică vulnerabilă, cu riscul de a rămâne în urma partenerilor europeni.
În concluzie, mesajul BNR, prin vocea viceguvernatorului Cosmin Marinescu, este clar: aderarea la euro este un obiectiv strategic de maximă importanță, dar succesul său depinde crucial de adoptarea unor politici economice responsabile și de un angajament politic ferm. Fără o consolidare fiscală reală și o reducere a inflației, perspectiva adoptării monedei euro rămâne incertă. Următorii ani vor fi decisivi pentru a demonstra capacitatea României de a îndeplini criteriile de convergență și de a se alinia la standardele zonei euro, un proces care necesită o viziune unitară și o implementare coerentă a reformelor.
Rămâne de văzut dacă clasa politică va reuși să depășească divergențele și să susțină acest proiect național.