Noi norme de siguranță rutieră și reacții în România
Uniunea Europeană avansează cu un proiect de act normativ care ar putea revoluționa siguranța rutieră, impunând mașinilor să refuze accelerarea peste limita legală de viteză. Această propunere, aflată încă în faza de analiză, reprezintă una dintre cele mai ambițioase modificări ale legislației auto europene din ultimele decenii, alăturându-se altor cinci sisteme de siguranță devenite deja obligatorii pentru toate vehiculele noi începând cu 7 iulie 2026. Printre acestea se numără avertizarea privind distragerea atenției șoferului și cerințe stricte privind testarea anvelopelor uzate, așa cum a informat Digi24.
Fostul pilot de elită și expert în conducere defensivă, Titi Aur, a salutat aceste inițiative europene, dar a exprimat scepticism profund cu privire la eficacitatea lor în România, în contextul lipsei unei strategii naționale coerente de siguranță rutieră. „Trebuie să înțelegem așa: NATO se preocupă de apărarea întregii lumi civilizate, a întregii Europe. Europa sau Comisia Europeană se preocupă de siguranța celor care se deplasează pe stradă. Doar România nu se preocupă sub nicio formă de siguranța rutieră în general și de pregătirea celor care se deplasează pe stradă”, a declarat Aur, potrivit Digi24.
Expertul anticipează că mulți șoferi români vor căuta modalități de a ocoli noile sisteme. „Românul nu va suporta ca mașina lui să meargă doar cu 30km/h la indicator de 30. Și va găsi el ceva, se va duce la mini-tehnicus din colț să-i anuleze sistemul, să anuleze senzorul, că nu va suporta”, a explicat Titi Aur, citat de ambele surse. Această atitudine, în opinia sa, este alimentată de o mentalitate generalizată, unde „marea masă a șoferilor, cei mai mulți, 90% care încalcă măcar cu puțin regula și de viteză, și de prioritate, și de de toate, și de atenție, și de telefon, și de multe”, chiar și fără a fi teribiliști sau sub influența substanțelor.
Comisia Europeană, prin implementarea acestor noi standarde de siguranță, urmărește reducerea semnificativă a numărului de accidente rutiere și a victimelor acestora. Directiva (UE) 2019/2144, cunoscută sub numele de Regulamentul general privind siguranța vehiculelor (GSR), a stabilit deja un cadru pentru introducerea treptată a unor tehnologii avansate de siguranță, multe dintre ele devenind obligatorii pentru tipurile noi de vehicule din 2022 și pentru toate vehiculele noi vândute din iulie 2024 (cu mențiunea că sursa citează 7 iulie 2026 pentru anumite sisteme, probabil o etapă ulterioară de implementare). Printre sistemele deja obligatorii se numără asistența inteligentă pentru viteză (ISA), sistemele avansate de frânare de urgență (AEBS) și sistemele de menținere a benzii de rulare (LKA). Proiectul actual, care ar limita fizic depășirea vitezei, ar reprezenta o extindere a funcționalității ISA.
În contrast cu eforturile europene, Titi Aur subliniază o problemă sistemică în România: lipsa unei coordonări instituționale în domeniul siguranței rutiere. „Suntem singura țară din Europa care nu are o entitate, o instituție, un consiliu care să se ocupe de siguranța rutieră pe ansamblu”, a afirmat el. Potrivit expertului, o abordare eficientă ar necesita implicarea coordonată a multiplelor ministere – Transporturi, Interne, Muncă, Educație, Justiție, Sănătate, Finanțe – printr-un organism centralizat. Fără un astfel de „dirijor”, eforturile rămân fragmentate și ineficiente. De exemplu, în timp ce Poliția Rutieră își face datoria, Ministerul Educației este perceput ca făcând „nimic pentru educație” în acest domeniu, iar Ministerul Transporturilor acționează doar parțial.
Această lipsă de educație și înțelegere a riscurilor este, în viziunea lui Titi Aur, factorul cheie care va limita succesul noilor tehnologii în România. El a accentuat că fără o schimbare de mentalitate, tehnologia va fi „interpretată ca o poveste care trebuie respinsă”, întâmpinând rezistență sub pretextul că „știm noi să ne descurcăm”. Această atitudine contrastează puternic cu abordările din alte state membre UE, unde campaniile de conștientizare și educație rutieră sunt piloni esențiali ai strategiilor de siguranță.
Impactul accidentelor rutiere în România este devastator, atât din punct de vedere uman, cât și economic. Titi Aur a prezentat cifre alarmante, valabile pentru fiecare an: „1.300-1.400 de morți, avem 4.000 de răniți grav, avem 30.000 de răniți ușor”. Costurile economice sunt, de asemenea, semnificative, ajungând la „7 miliarde de euro de la buget” și încă „3 miliarde de euro prin sistemul de asigurări”. Aceste date plasează România printre țările cu cele mai mari rate de mortalitate rutieră din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat din 2023, care indicau România cu 81 de decese la milionul de locuitori, mult peste media UE de 46. Această statistică subliniază urgența adoptării unor măsuri comprehensive, nu doar tehnologice, ci și educaționale și legislative.
De ce contează
Aceste noi reglementări UE și dezbaterea din România subliniază o discrepanță majoră între eforturile europene de îmbunătățire a siguranței rutiere și capacitatea națională de implementare și adaptare. Pentru șoferii români, ele pot însemna nu doar mașini mai sigure, ci și o posibilă confruntare cu sisteme care le limitează libertatea percepută pe șosea. Miza este reducerea tragediilor rutiere și a costurilor economice imense, însă succesul depinde crucial de o schimbare de mentalitate și de o strategie națională de siguranță rutieră, care, conform experților, lipsește cu desăvârșire. Fără o educație adecvată, beneficiile tehnologiei vor fi diminuate.
Concluzie Proiectul UE de limitare a vitezei vehiculelor, alături de celelalte sisteme de siguranță deja obligatorii, marchează un pas important către viziunea „Zero Viziuni” a Comisiei Europene pentru reducerea accidentelor rutiere. Rămâne de văzut cum va fi transpusă această legislație în practică în statele membre și, în special, în România. Provocarea majoră nu este doar adoptarea tehnologiei, ci și depășirea rezistenței culturale și instituționale. Este imperativ ca autoritățile române să creeze un organism coordonator pentru siguranța rutieră și să investească masiv în educație, pentru a valorifica pe deplin potențialul salvator al inovațiilor tehnologice.
Altfel, riscul este ca România să rămână în continuare o excepție negativă în peisajul siguranței rutiere europene, cu un număr inacceptabil de victime și costuri sociale ridicate.