Statutul neînregistrat, motivul principal al suspendării
Tribunalul București a publicat, luni, 13 iulie 2026, motivarea deciziei prin care a suspendat provizoriu toate hotărârile adoptate de Congresul Extraordinar al Partidului Național Liberal (PNL) din 21 iunie 2026. Instanța a invocat faptul că evenimentul a fost convocat și s-a desfășurat în baza unui statut care nu fusese încă aprobat și înregistrat la Tribunalul București, generând „consecințe juridice și iminente” pentru membrii partidului, conform motivării citate de HotNews și Digi24.
Judecătoarea Mihaela Luciani, care a pronunțat decizia pe 8 iulie, a admis o acțiune introdusă de așa-numita „tabără Thuma” sau „puciștii” din PNL, un grup de liberali care contestă noua conducere și deciziile sancționatorii. Printre aceștia se numără Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Această decizie vizează direct excluderea sau solicitarea demisiei unor figuri precum Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Lucian Bode sau Hubert Thuma din partid, precum și pierderea funcțiilor de conducere din filiale.
Principalul argument al instanței este că procedura de convocare a Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie s-a realizat sub imperiul unui statut modificat, neaprobat și neînregistrat la Tribunalul București. Practic, Tribunalul susține că toate demersurile, de la convocare la desfășurarea alegerilor și adoptarea sancțiunilor, ar fi trebuit să respecte Statutul PNL din iulie 2025, înregistrat la instanță. „Analizând prin comparaţie prevederile Statutului Partidului Naţional Liberal ratificat cu ocazia Congresului din 12 iulie 2025 şi înregistrat la Tribunalul Bucureşti și cele ale proiectului de modificare aprobat prin Hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar nr. 02/2026, Tribunalul constată că, la nivelul aparenţei de drept, între cele două variante ale Statutului se regăsesc diferențe ce țin de procedura de depunere a candidaturilor, desfăşurarea alegerilor şi regimul sancţionator al membrilor”, se arată în motivare, subliniind discrepanțele fundamentale.
Congresul din 21 iunie a reconfirmat poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, a stabilit excluderea membrilor care ar vota sau susține un guvern cu PSD, și a aprobat modificări statutare semnificative, inclusiv introducerea moțiunilor pentru candidaturi și crearea Biroului Permanent Național ca principală structură de conducere. Aceste decizii, inclusiv realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului, sunt acum suspendate. Instanța a reținut că, pentru membrii taberei Thuma, pierderea funcțiilor de conducere sau excluderea ar produce „un efect ireversibil în plan faptic”, afectând statutul lor juridic, politic și moral, precum și posibilitatea de a participa la viața internă a partidului.
Judecătorul a accentuat că decizia pe cale de ordonanță președințială este una urgentă și provizorie, limitându-se la stabilirea „aparenței de drept” în favoarea reclamanților și la prevenirea unor pagube iminente și greu de reparat. Instanța nu a judecat fondul litigiului, adică aspecte precum lipsa motivării situației excepționale care a dus la convocarea Congresului, verificarea cvorumului, lipsa proceselor-verbale de numărare a voturilor sau modul în care a fost conceput buletinul de vot. Acestea vor fi analizate în procesul de fond, unde se poate ajunge la o soluție diferită, conform motivării.
Decizia Tribunalului București, prin suspendarea hotărârilor, „împiedică producerea unor consecințe susceptibile să golească de efecte hotărârea ce va fi pronunțată în acțiunea în anulare”. Caracterul vremelnic al măsurii nu este înlăturat de faptul că vizează o situație de fapt deja constituită, cum ar fi noua conducere și noul Statut, deoarece suspendarea provizorie nu desființează această stare, ci doar îi suspendă efectele pe o perioadă determinată, până la soluționarea fondului. PNL, conform instanței, poate funcționa pe vechiul Statut, anterior celui modificat la Congresul din iunie 2026. Acest aspect subliniază că măsura nu împiedică partidul să își exercite atribuțiile, ci doar înlătură temporar efectele unor acte a căror legalitate este contestată.
Contextul acestei dispute interne din PNL este marcat de tensiuni vechi între facțiuni, culminând cu acest Congres extraordinar. În ultimii ani, PNL a trecut prin multiple schimbări de leadership și strategii politice, inclusiv o perioadă de guvernare alături de PSD, ceea ce a generat fricțiuni semnificative. Situația actuală este una complexă, reflectând luptele pentru putere și controlul asupra direcției ideologice a partidului. O decizie similară a fost pronunțată în 2023, când o altă facțiune a contestat decizii interne ale partidului, evidențiind o tendință de soluționare a conflictelor interne prin intermediul instanțelor judecătorești, o practică mai puțin comună în alte state membre UE, unde mecanismele interne de mediere sunt adesea mai robuste.
De ce contează
Această decizie are implicații majore pentru stabilitatea Partidului Național Liberal și pentru scena politică românească. Suspendarea hotărârilor Congresului blochează noua conducere aleasă și deciziile strategice, inclusiv cele referitoare la alianțe politice. Incertitudinea juridică poate afecta capacitatea PNL de a funcționa eficient și de a se pregăti pentru viitoarele cicluri electorale, inclusiv alegerile locale și parlamentare. De asemenea, subminează autoritatea conducerii actuale și poate amplifica disensiunile interne, afectând imaginea publică a partidului într-un moment critic pentru consolidarea forțelor de centru-dreapta din România.
În concluzie, Tribunalul București a decis că PNL trebuie să respecte procedurile statutare în vigoare la momentul convocării și desfășurării Congresului. Această hotărâre subliniază importanța conformității legale în funcționarea partidelor politice și riscurile asociate cu adoptarea unor decizii majore fără respectarea strictă a normelor interne. Rămâne de văzut cum va evolua procesul de fond și ce impact va avea această suspendare asupra viitorului PNL. Situația deschide întrebări despre capacitatea partidelor românești de a gestiona conflictele interne și de a asigura coeziunea, mai ales în contextul electoral iminent.
Partidul va trebui să decidă dacă va reface Congresul în baza vechiului statut sau va aștepta decizia finală pe fond, o așteptare care ar putea dura luni sau chiar ani, menținând partidul într-o stare de provizorat.