Previziuni optimiste pentru economia românească
Confederația Patronală Concordia anticipează o scădere semnificativă a ratei inflației în România, estimând că aceasta ar putea ajunge la aproximativ 6% până la sfârșitul anului 2026. Această prognoză vine în contextul în care Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat, luni, 13 iulie 2026, că rata inflației a atins 10,4% în iunie, o diminuare față de maximul de 10,9% înregistrat în luna mai. Economiștii Concordia argumentează că efectele majorărilor de TVA, ale scumpirilor la energie și ale creșterii prețului carburanților se vor atenua în lunile următoare, contribuind la o reducere accelerată a inflației. "Un nivel de acest fel ar aduce mai multă încredere și predictibilitate și ar deschide discuția despre posibile reduceri ale dobânzii de politică monetară din partea BNR", a declarat un reprezentant al Confederației Patronale Concordia, subliniind importanța unei inflații ancorate la niveluri inferioare pentru stabilitatea economică.
Potrivit analizei Concordia, o inflație în jurul valorii de 6% ar genera o predictibilitate sporită în economie și ar crea premisele pentru o reducere a dobânzilor. Această evoluție ar însemna o diminuare a costurilor de finanțare atât pentru populație, cât și pentru companii, stimulând astfel creditarea și investițiile, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care, în prezent, nu au acces facil la surse de finanțare externă mai avantajoase. Scăderea inflației ar putea, de asemenea, să contribuie la refacerea puterii de cumpărare a populației, un aspect crucial având în vedere că, conform calculelor Concordia, din ianuarie 2025, salariile au crescut mai lent decât prețurile, iar un angajat cu salariul mediu a înregistrat o pierdere de aproximativ 10% din puterea de cumpărare.
Impactul inflației asupra veniturilor și a consumului a fost profund. Concordia atrage atenția că, în ultimul an, creșterile de prețuri și taxe au afectat semnificativ cererea în sectoare cheie ale economiei românești. Printre acestea se numără producția de mobilă, comerțul, HoReCa și sectorul imobiliar, care sunt puternic dependente de consumul intern. Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia, a accentuat că "încetinirea ratei inflației și refacerea încrederii sunt esențiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum și pentru salvarea creșterii economice a României și, implicit, a locurilor de muncă". Această situație a condus la o scădere a consumului populației, punând presiune pe companiile care se bazează pe cererea internă.
Pentru a înțelege contextul actual, este utilă o privire retrospectivă asupra evoluției inflației în România. În ultimii ani, țara s-a confruntat cu perioade de inflație ridicată, influențată de factori interni și externi, inclusiv criza energetică globală din 2022-2023 și tensiunile geopolitice. De exemplu, în 2022, rata anuală a inflației a atins un vârf de peste 16% în octombrie, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), fiind una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Comparația cu alte state membre UE arată că România a avut, în mod repetat, o inflație peste media europeană, ceea ce a erodat constant puterea de cumpărare a cetățenilor și a afectat competitivitatea economică. Politicile monetare restrictive ale BNR, inclusiv majorările succesive ale dobânzii de politică monetară, au avut ca scop temperarea presiunilor inflaționiste, dar cu un cost asupra accesului la finanțare.
Patronatele subliniază că simpla scădere a inflației nu este suficientă pentru a asigura o relansare economică robustă și sustenabilă. Concordia avertizează că "economia este departe de a se fi însănătoșit" și că sunt necesare eforturi suplimentare. Printre prioritățile identificate se numără continuarea reformelor structurale, investițiile constante în infrastructură și asigurarea unei predictibilități fiscal-bugetare. În viziunea patronatelor, reducerea viitoare a deficitului bugetar ar trebui să se realizeze prin îmbunătățirea colectării veniturilor și prin reducerea inechităților din sistemul fiscal, nu prin impunerea de noi taxe sau majorări care ar putea sufoca economia. Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru a construi o fundație solidă pentru creșterea economică pe termen lung și pentru a evita viitoare turbulențe economice.
De ce contează
Această prognoză de scădere a inflației la 6% până la sfârșitul anului 2026 este crucială pentru economia românească. O inflație mai mică ar putea duce la o relaxare a politicii monetare a BNR, cu posibile reduceri ale dobânzilor, ceea ce ar reduce costurile de creditare pentru populație și companii, stimulând investițiile și consumul. Pe de altă parte, refacerea puterii de cumpărare ar îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și ar sprijini sectoarele economice dependente de cererea internă, cum ar fi comerțul și HoReCa. Stabilitatea prețurilor este fundamentală pentru predictibilitatea economică și pentru atragerea investițiilor străine, elemente esențiale pentru creșterea prosperității în România.
În pofida previziunilor optimiste privind inflația, drumul către o economie sănătoasă rămâne presărat cu provocări. Rămâne de văzut în ce măsură Guvernul României va reuși să implementeze reformele structurale necesare și să asigure predictibilitatea fiscal-bugetară, elemente considerate esențiale de Concordia. De asemenea, modul în care Banca Națională a României va reacționa la aceste evoluții, în special în ceea ce privește politica dobânzilor, va fi determinant. Monitorizarea atentă a factorilor externi, cum ar fi evoluția prețurilor la energie și la materiile prime la nivel global, va fi la fel de importantă, deoarece aceștia pot influența semnificativ traiectoria inflației în România.
Întrebarea centrală este dacă această tendință de scădere a inflației va fi sustenabilă pe termen mediu și lung, transformându-se într-o creștere economică reală și incluzivă.