Fostul senator PSD, Marius Isăilă, judecat pentru cumpărare de influență
Tribunalul București a decis, vineri, 10 iulie 2026, că procesul în dosarul „mită pentru Moșteanu” poate începe, respingând toate obiecțiile formulate de inculpatul Marius Ovidiu Isăilă, fost senator PSD. Decizia instanței, care nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare, deschide calea pentru judecata pe fond a acuzațiilor de cumpărare de influență. „Poate începe judecarea pe fondul cauzei împotriva inculpatului Isăilă Marius-Ovidiu, fostului parlamentar PSD de Dâmbovița. El a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de cumpărare de influență și este acuzat că ar fi oferit un milion de euro ministrului MApN Ionuț Moșteanu”, a transmis instanța, conform Gândul.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a depus la Tribunalul București dosarul în care Marius Ovidiu Isăilă este acuzat de corupție pe 28 noiembrie 2025. Acesta a formulat obiecții la rechizitoriul procurorilor, reclamând neregularități în efectuarea actelor de urmărire penală și în administrarea probelor, argumente pe care judecătorii de cameră preliminară le-au considerat neîntemeiate. Pronunțarea în acest caz a fost amânată de 13 ori, un aspect notat de HotNews și G4Media, indicând complexitatea procedurilor prealabile. În cele din urmă, instanța a constatat „competența, legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul” și a dispus începerea judecății.
Potrivit procurorilor DNA, pe 7 noiembrie 2025, aceștia au reținut o persoană care, prin intermediul unui intermediar, ar fi încercat să-l mituiască pe ministrul Apărării de la acea dată, Ionuț Moșteanu, pentru a facilita încheierea unui contract. Persoana reținută a fost identificată ca fiind fostul parlamentar PSD, Marius Ovidiu Isăilă. Martorul denunțător în dosar este fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, care a depus mărturie împotriva lui Isăilă.
Conform rechizitoriului DNA, citat de HotNews, Isăilă ar fi promis suma de un milion de euro lui Ionuț Moșteanu, prin intermediul lui Octavian Berceanu, între 9 și 15 octombrie 2025, promisiuni reiterate pe 24 octombrie 2025. Scopul ar fi fost exercitarea de presiuni asupra conducerii C.N. ROMTEHNICA S.A., societate de stat unde Ministerul Apărării este acționar unic, pentru încheierea unor contracte comerciale între Romtehnica și o firmă privată din Bulgaria. Procurorii susțin că Isăilă era convins de capacitatea ministrului de a influența deciziile Romtehnica S.A. pentru a favoriza această companie.
Stenogramele DNA, publicate de presă, detaliază planul propus de Isăilă în cadrul unei întâlniri cu Octavian Berceanu. Afacerea ar fi implicat importul de obuze din Kazahstan de către Romtehnica. Acestea ar fi urmat să fie „reetichetate” sau „asamblate” într-una dintre fabricile de armament din România, transformându-le astfel în muniție „produsă în UE”. Ulterior, muniția ar fi fost exportată în Bulgaria și, de aici, mai departe către Ucraina, care era considerată „end-user-ul final”. Isăilă a subliniat miza financiară uriașă a unei astfel de operațiuni, menționând că o afacere similară ar fi transformat miniștri în „miliardari peste noapte” în Albania.
Fostul senator a făcut referire și la fondurile europene, declarând: „Bă, voi nu vă dați seama câți bani vin! Sunt 30 de miliarde doar pe programul RE-ARMY (ReArm Europe, n. red)! Treij de miliarde de la Comisia Europeană!”. Această declarație, preluată din stenograme de HotNews, sugerează o înțelegere a mecanismelor de finanțare europeană pentru apărare și o dorință de a profita de acestea. Firma privată din Bulgaria implicată în schemă ar fi fost legată de Roman Angelov, un cetățean bulgar care, în ianuarie 2025, a cumpărat toate acțiunile firmei B&B Deli SRL din România de la Virgil Anthony Raftopol, cetățean american cu domiciliul în Austria. Ulterior, denumirea firmei a fost schimbată în SAT – Roman SRL, cu obiect de activitate „comerț cu produse nespecifice”. Această modificare a structurii corporative, chiar înainte de evenimentele descrise, ridică semne de întrebare privind intențiile din spatele tranzacției.
Este important de menționat că Marius Isăilă nu este la prima confruntare cu justiția. Pe 10 noiembrie 2016, acesta a fost condamnat definitiv de instanța supremă la cinci ani și patru luni de închisoare pentru fapte de corupție, fiind trimis în judecată de DNA încă din iulie 2014 pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, conform G4Media. Acest istoric judiciar adaugă o dimensiune suplimentară cazului actual, sugerând un tipar de comportament infracțional.
**De ce contează**
Acest proces este crucial pentru credibilitatea instituțiilor publice din România și pentru lupta anticorupție, în special în sectoare strategice precum apărarea. Implicarea unui fost demnitar într-o tentativă de corupție la nivel înalt, vizând contracte de armament cu implicații internaționale, subminează încrederea publicului. De asemenea, relevă vulnerabilități în procesele de achiziție publică și necesitatea unei transparențe sporite. Un verdict clar și rapid ar putea descuraja alte potențiale acte de corupție, consolidând statul de drept și asigurând că fondurile publice și europene sunt utilizate în beneficiul cetățenilor, nu pentru îmbogățirea ilicită.
Următoarele etape ale procesului vor include administrarea probelor și audierea martorilor, inclusiv a lui Octavian Berceanu, martorul denunțător. Decizia Tribunalului București de a începe judecata pe fond, chiar dacă nu este definitivă, reprezintă un pas important în parcursul juridic al acestui caz de corupție. Este de așteptat ca inculpatul Marius Isăilă să conteste decizia în termenul legal de trei zile, ceea ce ar putea prelungi faza preliminară a procesului la Curtea de Apel. Rămâne de văzut dacă probele prezentate de DNA vor fi suficiente pentru a convinge instanța de vinovăția fostului senator, iar un verdict final ar putea dura luni sau chiar ani, având în vedere complexitatea și miza cazului.
Cazul subliniază, de asemenea, importanța monitorizării continue a contractelor de stat, mai ales în contextul programelor europene de reînarmare și al situației geopolitice actuale din regiune, cu un accent pe sprijinul acordat Ucrainei.