Daune de 1 milion de lei, sentință atacată cu apel
Jurnalistul Victor Ciutacu a anunțat că va face apel împotriva deciziei Tribunalului București, Secția a V-a Civilă, prin care a fost obligat, în solidar cu SC RTV HD SRL, la plata unor daune morale în valoare de 1 milion de lei către Asociația Dăruiește Viață și fondatoarele acesteia, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu. Sentința civilă nr. 605/30.04.2026, pronunțată în dosarul nr. 16198/3/2024, vizează acuzații de defăimare aduse în emisiuni difuzate în anul 2023 la România TV. Ciutacu critică vehement motivarea hotărârii, susținând că aceasta nu explică în mod concret faptele prin care ar fi cauzat prejudiciul invocat de reclamante.
„Nu mai sunt nici furios, nici indignat, nici nimic. Înmărmurit, ăsta ar fi, poate, cuvântul potrivit. Mă așteptam, în naivitatea mea proastă, să citesc o demonstrație savantă a gravei culpe de care m-aș face vinovat”, a declarat Victor Ciutacu pe Facebook, la scurt timp după publicarea motivării. El adaugă că, în cele 57 de pagini ale documentului, „nicăieri (…) nu scrie CE am făcut și nu se demonstrează CUM am prejudiciat ONG-ul și pe fondatoarele sale”.
Acest dosar a fost inițiat la data de 20.05.2024 de Asociația Dăruiește Viață, Oana Clara Gheorghiu și Carmen Mihaela Uscatu împotriva mai multor pârâți: Victor Ciutacu, Janos Korpos, Liviu Alexa, Iosefina Pascal și SC RTV HD SRL. Reclamantele au solicitat instanței obligarea pârâților la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul moral cauzat prin încălcarea drepturilor nepatrimoniale, constând în onoare, demnitate, reputație și imagine, prin „acuzațiile mincinoase și declarațiile denigratoare și defăimătoare susținute la adresa reclamantelor”, așa cum se arată în cererea de chemare în judecată.
Potrivit Gândul, instanța a acordat reclamantelor despăgubiri morale totale în valoare de 3,1 milioane de lei. Pe lângă suma de 1 milion de lei stabilită în sarcina lui Victor Ciutacu și a România TV, jurnalistul Liviu Alexa a fost obligat să plătească, la rândul său, 1 milion de lei, iar János Korpos, în solidar cu România TV, aceeași sumă. În cazul jurnalistei Iosefina Pascal, Tribunalul București a stabilit despăgubiri totale de 100.000 de lei, din care 50.000 de lei către Asociația Dăruiește Viață, 25.000 de lei către Oana Gheorghiu și 25.000 de lei către Carmen Uscatu.
Reclamantele au susținut că, în cadrul emisiunilor difuzate la România TV, au fost supuse unui „veritabil linșaj mediatic, prin abordarea speculativă și tendențioasă a unor aspecte sensibile, fiind indusă în percepția publicului ideea implicării acestora în activități ilicite de natură penală”. Ele au argumentat că nu a existat o minimă verificare prealabilă a informațiilor, generându-le astfel prejudicii de imagine, conform deciziei Tribunalului București. Instanța a apreciat că declarațiile analizate au produs un prejudiciu moral, afirmând că „reclamantele au făcut dovada existenței unui prejudiciu moral ca urmare a lezării onoarei, demnității, imaginii și reputației” și că „în realitate, prejudiciul a vizat întreaga societate”.
Victor Ciutacu contestă vehement concluziile instanței. El afirmă că motivarea se bazează pe formulări ambigue, de tipul „pare că”, citând un pasaj analizat de Lumea Justiției, conform căruia instanța a menționat că jurnalistul „pare că a alimentat, validat și amplificat acuzațiile făcute la adresa reclamantelor de invitații din platou”. Ciutacu consideră că o astfel de exprimare nu reprezintă o constatare clară a unei fapte ilicite, care ar trebui să se bazeze pe concluzii clare privind conduita fiecărei persoane implicate, mai ales într-o sentință civilă.
Jurnalistul susține că, din interpretarea motivării, ar rezulta că ar fi trebuit să intervină asupra declarațiilor făcute de invitații săi în timpul emisiunii. „Am aflat că, la cei 30 de ani de experiență în presă ai mei, trebuia să-mi cenzurez în direct invitații. Adică să-i închid gura în direct lui Liviu Alexa”, a scris Ciutacu. El critică ideea că toți pârâții sunt vinovați în egală măsură, argumentând că fiecare a avut un rol diferit: „Alexa a dezvăluit, eu am preluat și l-am invitat în direct, Pascal a comentat, iar Korpos a citit un cap video și doar s-a mirat relativ zgomotos. Până și liderii naziști au primit la Nurenberg pedepse individualizate. Noi nu merităm privilegiul ăsta”.
O altă obiecție a lui Ciutacu se referă la acuzația instanței că nu ar fi prezentat dovezi pentru afirmațiile făcute în emisiune. Jurnalistul contrazice această afirmație, susținând că la dosar exista înregistrarea integrală a emisiunii, în care au fost prezentate „hectare de facsimile din rapoartele financiare ale Asociației Dăruiește Viață, auditate de KPMG”. Aceste documente, postate pe site-ul ONG-ului și folosite de Alexa în investigația sa, nu ar fi fost declarate false. Mai mult, Ciutacu afirmă că România TV a difuzat dreptul la replică transmis de reprezentanții asociației de patru ori, deși instanța ar fi reținut contrariul, caracterizând postul și pe el însuși drept „rău-voitori și lipsiți de deontologie” pentru că nu ar fi difuzat acest drept la replică.
Acest caz subliniază tensiunile constante dintre libertatea presei și responsabilitatea jurnalistică, în special când este vorba despre organizații non-guvernamentale care gestionează fonduri publice sau donații semnificative. În Uniunea Europeană, legislația privind defăimarea variază, dar există o tendință generală de a proteja reputația persoanelor și entităților, în timp ce se menține un echilibru cu dreptul la liberă exprimare și la critica publică. Cazul Dăruiește Viață vs. Ciutacu reiterează importanța verificării informațiilor și a prezentării echilibrate, chiar și în contextul dezbaterilor aprinse.
De ce contează
Acest proces are implicații semnificative pentru jurnaliștii din România și pentru modul în care aceștia abordează investigațiile și dezbaterile publice, în special cele care vizează ONG-uri cu vizibilitate și activitate publică intensă. Decizia instanței, chiar dacă nu este definitivă, creează un precedent important privind responsabilitatea moderatorilor de emisiuni de a gestiona declarațiile invitaților și de a asigura o informare corectă și echilibrată. Suma mare a daunelor morale acordate subliniază seriozitatea cu care instanțele abordează cazurile de defăimare, putând influența viitoarele practici jurnalistice și standardele de verificare a informațiilor, mai ales în contextul unei audiențe largi.
Victor Ciutacu a confirmat că va depune apel, iar postul România TV, alături de ceilalți pârâți condamnați, sunt așteptați să facă același lucru. Hotărârea Tribunalului București nu este definitivă și va fi reevaluată de o instanță superioară. Acest proces de apel va oferi o nouă oportunitate pentru clarificarea aspectelor contestate de Ciutacu, în special cele legate de demonstrarea prejudiciului și de rolul moderatorului într-o dezbatere televizată.
Rezultatul final al acestui caz ar putea stabili un cadru mai clar pentru limitele criticii media și pentru responsabilitatea editorială în peisajul mediatic românesc.