Premierul interimar critică risipa fondurilor publice
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat recent că o gestionare mai eficientă a fondurilor publice, fără risipă, ar fi permis României să construiască "sute de pasaje sau poduri realizate în fiecare an". Afirmațiile vin în contextul prezentării economiilor semnificative realizate de Cancelaria Premierului în 2025 și 2026, care, potrivit lui Bolojan, echivalează cu valoarea unor investiții majore în infrastructură.
"Dacă nu am fi risipit fondurile publice și am fi extins, de-a lungul anilor, la sutele de autorități centrale economiile ce pot fi realizate, am fi avut sute de pasaje sau poduri realizate în fiecare an, în multe localități din țară", a scris Bolojan pe pagina sa de Facebook, citat de News.ro. Această declarație subliniază o problemă sistemică percepută la nivelul administrației publice românești, și anume ineficiența în cheltuirea banilor contribuabililor.
Șeful Cancelariei Premierului, Mihai Jurca, a detaliat sâmbătă, 11 iulie 2026, cifrele care stau la baza acestor afirmații. Potrivit datelor publicate, cheltuielile Cancelariei Premierului în prima jumătate a anului 2026 sunt la aproximativ jumătate față de aceeași perioadă din 2024. Jurca estimează o reducere de peste 48% a cheltuielilor pentru întregul an 2026 comparativ cu 2024, pe baza trendului liniar observat în primele șase luni. Această economie se ridică la peste 20 de milioane de lei, echivalentul a peste 4 milioane de euro.
Bolojan a comparat această sumă cu costul unor proiecte de infrastructură concrete. "Asta era valoarea unui pod cu o bandă pe sens peste Crișul Repede în anii trecuți sau valoarea unui pasaj rutier suprateran. Unul subteran are un cost mai mare cu 30%", a explicat premierul interimar. Această comparație vizează să ilustreze impactul direct și tangibil pe care economiile administrative le-ar putea avea asupra dezvoltării infrastructurii naționale, un domeniu unde România este adesea criticată pentru decalajele față de media europeană.
Criticile privind risipa fondurilor publice nu sunt noi în România. Un raport din 2023 al Curții de Conturi a României a indicat nereguli și ineficiențe în gestionarea bugetelor locale și centrale, estimând pierderi de miliarde de lei anual din cauza achizițiilor publice supraevaluate, a proiectelor întârziate sau a numărului excesiv de angajați în anumite instituții. De exemplu, în 2022, costurile administrative ale instituțiilor publice au reprezentat aproximativ 15% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, conform datelor Ministerului Finanțelor, o cifră considerată ridicată de experții economici.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se situează adesea la coada clasamentului în ceea ce privește eficiența cheltuielilor publice. Datele Eurostat din 2024 arată că, în timp ce media UE pentru cheltuielile administrative ca procent din PIB este de aproximativ 10%, România depășește frecvent această valoare, indicând un potențial semnificativ de optimizare. Bolojan subliniază că "există loc de mai bine la multe autorități sau companii publice și se pot face economii importante prin limitarea risipei, corecta dimensionare a numărului de angajați și contractarea corectă a lucrărilor și serviciilor publice".
Această abordare este în linie cu principiile de bună guvernanță și responsabilitate fiscală. Reducerea cheltuielilor neesențiale și optimizarea proceselor administrative ar putea elibera resurse substanțiale pentru investiții în domenii vitale precum infrastructura, educația și sănătatea. "Doar așa putem face mai mult, în semn de respect pentru cetățenii care-și plătesc taxele și impozitele", a conchis premierul interimar, subliniind importanța unei administrări transparente și responsabile a banului public. Mihai Jurca a adăugat că "un guvern care administrează poate fi un bun administrator", sugerând că exemplul Cancelariei Premierului poate fi replicat la nivel național.
De ce contează
Declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan sunt relevante deoarece ele aduc în discuție o problemă fundamentală pentru dezvoltarea României: eficiența administrării fondurilor publice. Economiile identificate la nivelul Cancelariei Premierului demonstrează că se pot obține rezultate concrete prin reforme interne, iar extinderea acestor practici la nivelul întregului aparat de stat ar putea debloca resurse semnificative pentru investiții cruciale. Aceasta ar duce la o îmbunătățire directă a calității vieții cetățenilor, prin infrastructură modernă, servicii publice mai bune și o creștere economică susținută, consolidând încrederea publicului în instituțiile statului.
Pe termen scurt, exemplul Cancelariei Premierului ar putea stimula alte instituții să își revizuiască propriile bugete și cheltuieli, în special în contextul presiunilor fiscale și al necesității de consolidare bugetară. Pe termen lung, o abordare consistentă în direcția eficientizării cheltuielilor publice ar putea transforma modul în care statul român funcționează, trecând de la o percepție de risipă la una de responsabilitate și performanță. Rămâne de văzut dacă aceste principii vor fi adoptate la scară largă și dacă vor genera schimbările structurale necesare pentru a maximiza beneficiile pentru cetățeni și pentru a reduce decalajele față de țările mai dezvoltate din UE.
Implementarea unor mecanisme de control și evaluare riguroase va fi esențială pentru a asigura sustenabilitatea acestor reforme.