Tensiuni în coaliție pe fondul reformelor economice
Vicepremierul Oana Gheorghiu, recent numită și vicepreședinte al Partidului Național Liberal (PNL), a declarat sâmbătă, 11 iulie 2026, că ruptura din fosta coaliție de guvernare a survenit nu din cauza măsurilor de austeritate care au afectat cetățenii, ci din cauza rezistenței Partidului Social Democrat (PSD) la reformarea companiilor de stat. Într-o intervenție la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Gheorghiu a acuzat PSD că a fugit de asumare și că o alianță viitoare PNL-PSD „nu se mai poate” din cauza viziunilor fundamental diferite.
Potrivit Oanei Gheorghiu, tensiunile au început să escaladeze în ianuarie 2026, după o perioadă de analiză în noiembrie și decembrie 2025. „Atâta vreme cât măsurile au fost îndreptate împotriva cetățenilor, să zic așa, dar nu împotriva lor, ci pentru a reduce deficitul, dar măsuri care au afectat cetățenii, Partidul Social Democrat a rămas acolo, chiar dacă seara critica la televizor”, a explicat vicepremierul. Ea a subliniat că PSD a fost „solidar cu aceste măsuri, cel puțin în Guvern, nu și în public”. Schimbarea majoră a intervenit când discuțiile s-au concentrat pe reforma companiilor de stat și pe activitatea consiliilor de administrație. „Brusc, nu se mai putea lucra cu guvernul sau cu Ilie Bolojan, că de fapt, despre Ilie Bolojan era vorba. S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele și a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la consiliile de administrație”, a afirmat Gheorghiu, conform Digi24.
Declarațiile Oanei Gheorghiu evidențiază o discrepanță între comportamentul PSD în cadrul ședințelor de guvern și cel public. Ea a descris discuțiile din interiorul executivului ca fiind „calme, calde, colegiale”, fără confruntări directe, o situație care contrasta puternic cu discursul public al social-democraților. „În interiorul guvernului nimeni nu se opunea la nimic, teoretic toată lumea era de acord, pentru că tot ce am încercat să facem era prevăzut în programul de guvernare”, a adăugat Gheorghiu, sugerând că PSD a acceptat tacit reformele în spatele ușilor închise, pentru a le critica apoi vehement în spațiul public.
Un punct de ruptură esențial, conform vicepremierului, a fost momentul în care s-a început „să ne uităm clar despre numirile în consiliile de administrație, despre pierderile din aceste companii, despre găurile negre”. Această abordare a generat o „luptă în interiorul Coaliției”, percepută de Gheorghiu ca o rezistență la transparentizare și eficientizare. Mai mult, obținerea datelor necesare pentru analiză de la anumite ministere s-a dovedit a fi extrem de dificilă. Oana Gheorghiu a relatat că solicitările sale oficiale, trimise de la nivelul Cabinetului vicepremierului, primeau răspunsuri evazive, invocând GDPR sau caracterul confidențial al informațiilor, „ceea ce e absurd între cabinetul vicepremierului și cabinetul ministrului să primească astfel de răspunsuri”.
Moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului a fost, pentru Oana Gheorghiu, „un proces foarte dureros”, bazat pe „minciuni cap-coadă”. Ea a menționat că numele său a fost citat de patru-cinci ori în textul moțiunii, care a criticat propunerile de listare la bursă a unor companii de stat. Această propunere, discutată anterior cu reprezentanți PSD precum domnul Neacșu și domnul Oprea, a fost prezentată public ca o „vânzare a țării”, o acuzație pe care Gheorghiu o consideră profund incorectă și dăunătoare. Listarea la bursă, în context european, este adesea văzută ca o metodă de modernizare a guvernanței corporative și de atragere de capital, nu ca o trădare națională. De exemplu, în 2024, companiile de stat din Polonia și Cehia au listat parțial acțiuni pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce dependența de finanțarea de la buget, o practică aliniată cu recomandările Comisiei Europene privind guvernanța corporativă în entitățile de stat.
Criticile Oanei Gheorghiu s-au îndreptat direct către liderul PSD, Sorin Grindeanu, pe care l-a acuzat de „fuga de asumare” și de lipsă de încredere. „Nu am cum să îl cred pe Sorin Grindeanu când a spus cu seninătate minciuni în moțiunea de cenzură și și-a asumat acele lucruri”, a declarat ea, comparând situația cu o trădare personală. Miza reală, în opinia sa, este reforma, iar PSD a demonstrat că nu dorește să o realizeze cu adevărat. Această neîncredere profundă a condus-o la concluzia că o alianță PNL-PSD este „împotriva naturii” și „nu se mai poate” din cauza diferențelor ideologice și de viziune. „Nu poți să ai încredere și să te mai duci împreună cu cineva cu care nu poți lucra”, a punctat Gheorghiu.
Contextul reformelor în companiile de stat este crucial. România a înregistrat, în 2023, pierderi cumulate de peste 10 miliarde de lei la nivelul companiilor de stat, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, o situație care plasează țara printre statele membre UE cu cea mai slabă performanță în acest sector. Comisia Europeană a cerut în mod repetat României să își restructureze portofoliul de companii de stat, subliniind necesitatea unei guvernanțe corporative îmbunătățite și a reducerii datoriilor acumulate. De exemplu, Legea 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, deși existentă, este adesea ignorată sau aplicată incomplet, permițând numiri politice și management defectuos. Aceste aspecte, coroborate cu deficitul bugetar în creștere, care a atins 5,8% din PIB în 2025 conform Eurostat, au făcut ca reforma companiilor de stat să devină o prioritate stringentă, în special în contextul negocierilor cu instituțiile financiare internaționale și al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De ce contează
Declarațiile Oanei Gheorghiu subliniază nu doar tensiunile politice, ci și o problemă sistemică a României: rezistența la reformă în sectoare cheie. Eșecul reformării companiilor de stat are implicații directe asupra bugetului național, deoarece pierderile acestora sunt adesea acoperite din bani publici, afectând investițiile în sănătate, educație și infrastructură. Blocajul reformelor, în special cele legate de guvernanța corporativă și listarea la bursă, menține un mediu propice clientelismului politic și ineficienței, perpetuând „găurile negre” menționate de vicepremier. Acest lucru afectează credibilitatea României în fața partenerilor europeni și capacitatea sa de a atrage investiții serioase.
În perspectiva imediată, viitorul politic al României rămâne incert. Oana Gheorghiu a declarat că actualul guvern, având atribuții restrânse, poate funcționa teoretic, dar nu poate emite ordonanțe de urgență care să modifice legislația, necesitând aprobarea Parlamentului. Această limitare legislativă ar putea încetini procesul de reformă, deja fragil. Întrebarea fundamentală rămâne dacă partidele politice din România pot depăși interesele de partid și pot colabora pentru a implementa reforme structurale esențiale. Relația extrem de tensionată dintre PNL și PSD, marcată de acuzații de trădare și minciună, sugerează că o viitoare coaliție stabilă va fi dificil de format, lăsând deschise scenarii de instabilitate politică și guvernamentală pe termen mediu.
Capacitatea de a naviga aceste provocări va determina nu doar eficiența administrației, ci și progresul economic și social al țării.