Creștere semnificativă a ratei de absorbție, acuzații reciproce
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a declarat sâmbătă, 11 iulie 2026, că Guvernul Bolojan a propulsat România, în premieră, printre statele fruntașe la absorbția fondurilor europene, înregistrând o absorbție efectivă de 2,3 miliarde de euro în primele șase luni ale acestui an. Această performanță contrastează puternic cu absorbția de doar 600 de milioane de euro realizată de Guvernul Ciolacu din fonduri de coeziune nerambursabile, conform News.ro.
„Oare de-asta a fost demis de PSD? Guvernul Bolojan a adus România, în premieră, printre statele fruntașe la absorbția fondurilor europene. Tabelul Comisiei Europene arată foarte clar cât de jos se situa România la finalul anului 2024 (în timpul Guvernului Ciolacu), sub media Uniunii Europene, în ceea ce privește absorbția fondurilor europene de coeziune", a scris Mureșan pe Facebook. El a subliniat că același tabel indică o accelerare substanțială a absorbției în ultimul an, depășind media UE în timpul mandatului Guvernului Bolojan.
Detaliind cifrele, Siegfried Mureșan a arătat că, în anul 2024, Guvernul Ciolacu a avut o absorbție efectivă (fără prefinanțare) de numai 600 de milioane de euro din fonduri de coeziune nerambursabile, ceea ce echivalează cu o medie de 50 de milioane de euro pe lună. Prin comparație, în primele șase luni din 2026, Guvernul Bolojan a atins o absorbție efectivă de 2,3 miliarde de euro, cu o medie lunară de 383 de milioane de euro. Aceasta reprezintă o creștere de aproape opt ori a ratei efective de absorbție.
La sfârșitul anului 2024, România înregistra o rată de absorbție efectivă (incluzând prefinanțarea) de 2%, în timp ce media Uniunii Europene era de 2,7%. Astăzi, potrivit datelor prezentate de europarlamentar, România a ajuns la o rată de absorbție efectivă de 24,6%, depășind semnificativ media UE, care se situează la 17,8%. Aceste date, provenind de la Comisia Europeană, evidențiază un progres remarcabil în gestionarea fondurilor europene de coeziune, o zonă în care România a fost adesea criticată în trecut pentru performanța slabă.
În contextul acestor acuzații de performanță, fostul premier Marcel Ciolacu, actual președinte al Consiliului Județean Buzău, a ripostat vineri, acuzându-i pe Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru de o „crimă cu premeditare” care ar costa România miliarde din PNRR. El a susținut că guvernul interimar a întârziat nepermis de mult trimiterea celor șapte proiecte esențiale la Parlament, chiar și în contextul vacanței parlamentare iminente. Ciolacu a criticat lipsa de acțiune a Guvernului Bolojan în privința legii salarizării, un jalon crucial în PNRR, afirmând că nici acum nu se cunoaște ultima variantă a acestei legi și că nimeni din guvern nu răspunde la întrebarea când trebuiau făcute aceste legi, al căror termen a fost depășit de mult timp.
Replica ministrului interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, nu a întârziat să apară, tot pe Facebook. Pîslaru l-a acuzat pe Ciolacu că, de fapt, fostul Executiv este cel responsabil pentru întârzierile proiectelor din PNRR. El a ironizat afirmațiile lui Ciolacu, sugerând că acuzația de „crimă” se referă la faptul că aduc parlamentarii la muncă. Pîslaru a considerat „savuroasă” acuzația privind legea salarizării, având în vedere că, în opinia sa, întârzierea a survenit în timpul mandatului Guvernului Ciolacu. Această dispută politică subliniază tensiunile continue privind responsabilitatea pentru implementarea jaloanelor PNRR și absorbția fondurilor europene, elemente vitale pentru dezvoltarea economică a României.
De ce contează
Acest schimb de replici și cifre contează enorm pentru cetățenii români, deoarece performanța în absorbția fondurilor europene și implementarea PNRR influențează direct investițiile în infrastructură, sănătate, educație și mediul de afaceri. O rată de absorbție mare înseamnă mai multe spitale modernizate, drumuri construite, școli echipate și locuri de muncă create. Întârzierile în PNRR pot duce la pierderea de fonduri esențiale și la ratarea unor oportunități unice de dezvoltare, afectând potențialul de creștere economică și calitatea vieții. Transparența și responsabilitatea în gestionarea acestor fonduri sunt cruciale pentru încrederea publicului și pentru viitorul României în Uniunea Europeană.
Concluzie Disputa dintre Siegfried Mureșan, Marcel Ciolacu și Dragoș Pîslaru reflectă o luptă politică pentru meritul și responsabilitatea gestionării fondurilor europene, în special în contextul PNRR și al fondurilor de coeziune. În timp ce Guvernul Bolojan este lăudat pentru o creștere semnificativă a ratei de absorbție în 2026, fostul premier Ciolacu acuză întârzieri majore la nivelul PNRR, atribuindu-le guvernului interimar. Pe de altă parte, Pîslaru contraatacă, plasând responsabilitatea la nivelul fostului executiv. Rămâne de văzut cum va evolua situația proiectelor PNRR în Parlament și dacă aceste acuzații reciproce vor afecta implementarea viitoare a reformelor și investițiilor.
Următoarele luni vor fi decisive pentru a evalua impactul real al acestor schimbări guvernamentale asupra capacității României de a utiliza eficient resursele europene.