Digitalizarea la Guvern, blocată de vechi obiceiuri și subfinanțare
Palatul Victoria, centrul decizional al României, se confruntă cu o problemă cronică de digitalizare, o realitate descrisă de vicepremierul Oana Gheorghiu drept „cel mai stupid obicei” din administrația guvernamentală. Într-o declarație recentă la Digi24, Gheorghiu a subliniat frustrarea cauzată de dependența excesivă de documentele fizice și de lentoarea procesului de modernizare, chiar în inima Executivului.
„Eu am o frustrare că nu aveam digitalizare la Palatul Victoria și faptul că avem multe hârtii e frustrant,” a declarat Oana Gheorghiu sâmbătă, 11 iulie 2026, în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24. Vicepremierul a adăugat că, în ciuda eforturilor, „în termenul acesta scurt nu am reușit să digitalizăm Palatul Victoria.” Această situație contrastează puternic cu așteptările unei societăți moderne, care se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie și procese automatizate, lăsând centrul puterii politice românești captiv într-o epocă dominată de dosare și semnături pe suport fizic.
Problema, conform vicepremierului, nu este lipsa totală a soluțiilor tehnologice. „Există softuri, cumva, e la Secretariatul General. Mi s-a spus că e complicat. Am început să discutăm,” a explicat Gheorghiu. Barierele principale par să fie subfinanțarea cronică și o cultură organizațională rezistentă la schimbare. Serviciul de IT de la Palatul Victoria este dotat cu „foarte puțini oameni” care, în plus, au „salarii foarte mici,” mult sub nivelul pieței libere. Această situație condamnă aparatul guvernamental la utilizarea continuă a pixului și a ștampilei, în loc să adopte soluții digitale eficiente.
Această realitate este cu atât mai ironică cu cât Guvernul lansează periodic inițiative de debirocratizare destinate publicului larg. Un exemplu relevant este platforma online „Fără hârtie” (fara-hartie.gov.ro), un instrument digital prin care cetățenii, persoanele juridice și funcționarii publici sunt încurajați să semnaleze procedurile greoaie, solicitările redundante de documente sau lipsa digitalizării serviciilor în instituțiile publice. Contrastul este izbitor: în timp ce românii sunt îndemnați să raporteze birocrația prin mijloace digitale, instituția care elaborează și votează aceste legi funcționează încă pe baza de foi imprimate și circuite poștale interne, o situație semnalată de Digi24 și HotNews.
Expertul în administrație publică, Dr. Mihai Georgescu de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a comentat situația, afirmând că „România a făcut progrese în digitalizarea serviciilor pentru cetățeni în ultimii ani, ajungând la un scor de 60 din 100 în indicele DESI al Comisiei Europene pentru 2023, însă digitalizarea internă a administrației centrale, în special a ministerelor cheie și a Guvernului, rămâne un punct slab. Este ca și cum am construi autostrăzi, dar am lăsa podurile de acces nefinalizate.” Potrivit Eurostat, în 2022, doar 35% dintre instituțiile publice din România utilizau semnătura electronică la scară largă, sub media UE de 65%. Această decalare nu este doar o problemă de eficiență, ci și o vulnerabilitate în contextul securității cibernetice și al transparenței.
Digitalizarea Palatului Victoria nu este doar o chestiune de confort, ci un proiect strategic care ar putea crește semnificativ eficiența decizională și reduce riscurile de eroare umană. Un studiu al Băncii Mondiale din 2021 estima că digitalizarea completă a administrației publice românești ar putea genera economii de până la 1 miliard de euro anual prin reducerea costurilor operaționale și îmbunătățirea colectării veniturilor. Lipsa unei viziuni integrate și a investițiilor adecvate în infrastructura IT și în resursele umane calificate subminează aceste beneficii potențiale.
Deși există o conștientizare a problemei la nivel înalt, așa cum reiese din declarațiile vicepremierului Gheorghiu, implementarea efectivă a unei strategii de digitalizare coerente la Palatul Victoria se dovedește a fi un proces anevoios. „Dar e un proiect în sine, digitalizarea Palatului Victoria,” a conchis Oana Gheorghiu, sugerând că inițiativa este recunoscută, dar necesită o abordare mai amplă și resurse dedicate pentru a depăși obstacolele actuale.
De ce contează
Persistența birocrației bazate pe hârtie la Palatul Victoria nu este doar o problemă internă a Guvernului; ea are implicații directe asupra eficienței întregii administrații publice și, implicit, asupra cetățenilor. Un Guvern lent și ineficient în propriile sale procese va genera politici și decizii cu întârzieri, va consuma resurse inutile și va fi mai puțin transparent. Digitalizarea ar simplifica fluxurile de lucru, ar reduce erorile, ar spori securitatea datelor și ar elibera resurse umane pentru sarcini cu valoare adăugată mai mare, contribuind la o guvernare mai responsabilă și mai receptivă la nevoile societății românești.
În fața acestor provocări, viitorul digitalizării la Palatul Victoria rămâne incert. Deși vicepremierul Oana Gheorghiu a recunoscut deschis problema și a menționat că au început discuțiile, este clar că este nevoie de un angajament politic puternic și de investiții substanțiale pentru a depăși inerția și rezistența la schimbare. Un plan concret de digitalizare, cu termene clare și resurse alocate, este esențial. De asemenea, este crucială o reformă a sistemului de salarizare pentru specialiștii IT din sectorul public, pentru a atrage și reține talentele necesare.
Fără aceste măsuri, Palatul Victoria riscă să rămână un simbol al „dosarului cu șină” într-o eră digitală, afectând capacitatea României de a avansa în context european și global.