Presiunea financiară forțează mulți seniori să rămână activi
Peste jumătate dintre pensionarii români care continuă să muncească o fac din necesitate financiară, o realitate care subliniază insuficiența veniturilor din pensii în raport cu costul vieții. Această situație paradoxală, în care o carieră completă nu garantează o retragere financiară sigură, a fost evidențiată de cele mai recente date Eurostat. Potrivit acestora, 54,3% dintre pensionarii români care aleg să rămână pe piața muncii invocă drept motiv principal nevoia de a-și suplimenta veniturile. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat recent că „sistemul de pensii din România se confruntă cu provocări semnificative, iar adaptarea la realitățile economice actuale este o prioritate absolută pentru a asigura o viață demnă tuturor seniorilor noștri.”
Fenomenul pensionarilor activi este o oglindă a nivelului redus al pensiilor din România, afectat de erodarea puterii de cumpărare prin inflație. Această presiune economică reduce capacitatea multor pensionari de a-și acoperi cheltuielile esențiale, forțându-i să caute surse suplimentare de venit. Conform datelor Eurostat din 2024, România se numără printre statele europene unde necesitatea financiară este cel mai important factor care îi determină pe seniori să rămână pe piața muncii. În context european, aproximativ 12,9% dintre persoanele care au primit prima pensie pentru limită de vârstă au continuat să lucreze în primele șase luni după pensionare, conform acelorași date Eurostat. Cu toate acestea, există diferențe substanțiale între statele membre, ponderea celor care rămân activi variind de la un minim de 1,7% în România, până la un maxim de 54,9% în Estonia. Această discrepanță sugerează că, deși în România procentul total al pensionarilor activi este mic, cei care aleg să muncească o fac în majoritate din motive de supraviețuire, nu de bunăvoie.
Un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2023 arăta că pensia medie lunară în România reprezenta aproximativ 40% din salariul mediu net pe economie, un procentaj sub media Uniunii Europene. Dr. Elena Popescu, sociolog specializat în demografie și piața muncii, de la Universitatea din București, a explicat pentru Digi24 că „această situație este rezultatul unei combinații de factori: un sistem de pensii subfinanțat istoric, ajustări insuficiente la inflație și o speranță de viață în creștere, care pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat. Mulți pensionari se confruntă cu costuri ridicate pentru medicamente și servicii medicale, ceea ce le golește rapid veniturile.” Ea a adăugat că „în lipsa unor politici coerente de sprijin, această tendință va continua să se accentueze.”
Comparativ cu alte state membre UE, România înregistrează una dintre cele mai scăzute rate de înlocuire a veniturilor prin pensie. De exemplu, în țări precum Austria sau Franța, rata de înlocuire depășește adesea 70%, permițând pensionarilor să mențină un standard de viață decent fără a fi nevoiți să reintre pe piața muncii. În România, deși Legea Pensiilor 263/2010 și ulterior noua Lege a Pensiilor vizează o echitate mai mare, implementarea și impactul real asupra veniturilor sunt încă în curs de evaluare. O analiză a Băncii Naționale a României (BNR) din 2022 a indicat că inflația a erodat cu aproximativ 15% puterea de cumpărare a pensiilor în ultimii doi ani, afectând în mod disproporționat categoriile cu venituri mici.
Criticii sistemului actual, inclusiv reprezentanți ai sindicatelor precum Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR) Frăția, susțin că majorările de pensii nu au ținut pasul cu inflația reală și cu creșterea prețurilor la alimente și utilități. „Guvernul trebuie să găsească soluții durabile, nu doar paliative. Indexarea pensiilor ar trebui să reflecte cu adevărat costul vieții, nu doar niște calcule statistice care nu se regăsesc în buzunarele pensionarilor”, a declarat un reprezentant al CNSLR Frăția, citat de HotNews. În replică, Ministerul Finanțelor a subliniat eforturile de echilibrare a bugetului și de identificare a resurselor pentru majorări sustenabile, menționând că deficitul bugetar impune prudență în cheltuieli.
**De ce contează**
Fenomenul pensionarilor care muncesc din nevoie are implicații majore pentru societatea românească. Pe lângă presiunea economică asupra seniorilor, acesta poate duce la o piață a muncii mai aglomerată, cu impact asupra oportunităților pentru tineri. De asemenea, subliniază eșecul sistemului de pensii de a asigura o tranziție demnă la vârsta a treia, afectând calitatea vieții și sănătatea mentală a unei categorii vulnerabile. O societate care nu își poate susține demn seniorii se confruntă cu provocări etice și sociale profunde, ce necesită soluții sistemice și nu doar măsuri punctuale.
În fața acestor provocări, perspectivele de viitor rămân incerte. Guvernul a anunțat intenția de a implementa integral noua Lege a Pensiilor până în 2027, care promite o recalculare a pensiilor bazată pe contributivitate. Rămâne de văzut dacă această reformă va reuși să atenueze presiunea financiară asupra pensionarilor și să reducă numărul celor care sunt nevoiți să lucreze după vârsta de pensionare. Organizațiile neguvernamentale care apără drepturile vârstnicilor, precum Federația Pensionarilor din România, solicită o monitorizare atentă a impactului noii legi și ajustări continue pentru a răspunde nevoilor reale ale seniorilor, inclusiv prin programe de sprijin social și de sănătate.
Discuțiile privind sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, în contextul demografic actual, vor continua să domine agenda publică.