Misiune medicală complexă interinstituțională pentru pacienți critici
Doi tineri români, ambii în vârstă de 25 de ani, cu arsuri severe, au fost transferați vineri, 10 iulie 2026, către spitale specializate din Belgia și Germania. Această misiune medicală de înaltă complexitate a fost posibilă printr-o colaborare extinsă între Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Sănătății și structuri ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), inclusiv Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).
Decizia transferului a fost luată în urma evaluărilor medicale efectuate de specialiști, având în vedere gravitatea leziunilor și necesitatea unor protocoale terapeutice disponibile doar în centrele pentru mari arși din străinătate, potrivit declarațiilor autorităților. Dr. Raed Arafat, șeful DSU, a subliniat importanța accesului rapid la aceste facilități pentru pacienții cu arsuri extinse, afirmând că „intervenția rapidă în centre specializate poate crește șansele de supraviețuire și recuperare”.
Unul dintre pacienți, internat la Spitalul Județean de Urgență Bacău, a suferit arsuri de gradul IIB-III pe aproximativ 70% din suprafața corporală, în urma exploziei unei butelii într-un spațiu închis. Acesta era intubat și ventilat mecanic și a fost transportat la Grand Hôpital de Charleroi din Belgia. Celălalt pacient, internat la Spitalul Clinic de Urgență, Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri din București, prezenta arsuri de gradul IIA-IIB pe aproximativ 25% din corp, în urma unei electrocutări. Acesta era conștient și cooperant și a fost transferat la Klinikum Offenbach din Germania.
Logistica misiunii a fost una complexă, implicând multiple resurse. Pacientul din Bacău a fost preluat de un elicopter SMURD al Inspectoratului General de Aviație al MAI, care l-a transportat de la heliportul spitalului până la Baza 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”. Simultan, pacientul din București a fost transportat la aceeași bază aeriană cu o ambulanță de Terapie Intensivă Mobilă a ISU București-Ilfov. Ambii pacienți au fost apoi îmbarcați la bordul unei aeronave C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată special pentru misiuni medicale.
Pe durata zborului, asistența medicală a fost asigurată de o echipă mixtă, formată din trei medici și doi asistenți medicali de la UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București, alături de personal medical militar al Ministerului Apărării Naționale. Această abordare interdisciplinară este esențială în gestionarea cazurilor critice pe durata transportului aerian, unde condițiile pot fi solicitante.
Colaborarea interinstituțională a fost evidențiată de autorități ca fiind cheia succesului acestei operațiuni. DSU a menționat explicit participarea Ministerului Afacerilor Interne (prin DSU, Inspectoratul General de Aviație și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență), Ministerului Sănătății și Ministerului Apărării Naționale. Aceste transferuri medicale internaționale sunt o practică standard în Uniunea Europeană pentru cazurile care depășesc capacitatea sistemului național, în special pentru marii arși. Spre exemplu, după tragedia de la Colectiv din 2015, România a fost nevoită să transfere zeci de victime în spitale din străinătate, o situație care a scos în evidență deficiențele infrastructurii medicale naționale pentru mari arși. Deși s-au făcut progrese, numărul paturilor pentru mari arși rămâne sub media europeană. Conform datelor Eurostat din 2023, România dispunea de aproximativ 0.5 paturi de terapie intensivă per 100.000 de locuitori, comparativ cu o medie europeană de 1.2, iar paturile specializate pentru mari arși sunt și mai puține.
Deși în ultimii ani s-au investit fonduri în modernizarea secțiilor de arși, capacitatea rămâne limitată. Potrivit unui raport al Ministerului Sănătății din 2024, România are în prezent doar câteva paturi de mari arși care îndeplinesc standardele europene, distribuite inegal. Această misiune demonstrează că, în ciuda eforturilor, sistemul medical românesc încă depinde de suportul extern pentru gestionarea cazurilor extrem de grave, mai ales în contextul unor leziuni complexe precum arsurile pe suprafețe extinse, care necesită expertiză și echipamente de ultimă generație, adesea indisponibile local.
De ce contează
Acest transfer subliniază persistența vulnerabilităților sistemului medical românesc în fața urgențelor majore, în ciuda investițiilor. Faptul că doi pacienți critici trebuie transportați în străinătate indică o capacitate limitată a centrelor naționale pentru mari arși. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă că accesul la cele mai bune tratamente pentru leziuni grave poate depinde în continuare de intervenții logistice complexe și costisitoare, în loc de disponibilitatea imediată în țară. Misiunea evidențiază, de asemenea, importanța colaborării interinstituționale pentru salvarea de vieți, dar și nevoia continuă de dezvoltare a infrastructurii medicale naționale.
Această operațiune, deși reușită din punct de vedere logistic și medical, ridică din nou întrebări despre ritmul de dezvoltare a infrastructurii pentru mari arși din România. Autoritățile au anunțat planuri pentru noi centre de arși, însă implementarea acestora a fost adesea lentă. Se așteaptă ca Ministerul Sănătății să prezinte un calendar actualizat pentru finalizarea proiectelor în curs. Pe termen lung, obiectivul rămâne ca România să poată gestiona integral cazurile de mari arși la standarde europene, reducând astfel dependența de transferurile internaționale și asigurând șanse egale de recuperare pentru toți pacienții, indiferent de gravitatea arsurilor.
Rămâne de văzut dacă experiențele precum cea de vineri vor accelera aceste demersuri.