Modernizarea depourilor esențială pentru fonduri UE
Primăria Municipiului București (PMB) a anunțat vineri, 10 iulie 2026, demararea lucrărilor pentru amenajarea a 122 de stații de încărcare dedicate autobuzelor electrice, concomitent cu refacerea platformelor de garare la depourile Berceni, Bujoreni și Bucureștii Noi. Proiectul, finanțat din fonduri europene nerambursabile, are un termen limită strict: finalizarea până în decembrie 2026, altfel Capitala riscă să piardă o finanțare substanțială de 52,2 milioane de euro, potrivit comunicatului PMB, citat de ambele surse.
Această inițiativă este crucială pentru operarea eficientă a celor 100 de autobuze electrice achiziționate în 2023, vehicule care, în prezent, nu pot circula simultan din cauza lipsei infrastructurii adecvate de încărcare. Primarul General, Ciprian Ciucu, a dat ordinul de începere a lucrărilor luna trecută, preluând un proiect pe care l-a descris ca fiind „blocat” și pe care a reușit să-l „repună pe picioare”.
Distribuția stațiilor de încărcare va fi următoarea: 55 la Depoul Berceni, 52 la Depoul Bujoreni și 15 la Depoul Bucureștii Noi. Lucrările au început cu demontarea rețelei de catenară a troleibuzelor și modificarea spațiului pentru a crea front de lucru pentru montarea noilor stații. Echipele de muncitori se ocupă de spargerea, dezafectarea și evacuarea platformelor vechi de zeci de ani, precum și de montarea stâlpilor pentru noua rețea de medie și joasă tensiune. De asemenea, se lucrează la punctele trafo și la canivourile care vor asigura alimentarea noilor stații de încărcare.
Contextul acestui proiect este unul complex. Achiziția celor 100 de autobuze electrice, finanțată tot din fonduri europene, a fost un pas important spre modernizarea transportului public și reducerea poluării în București. Însă, fără infrastructura de încărcare corespunzătoare, eficiența acestei investiții este redusă. Potrivit datelor Eurostat din 2023, România se află încă sub media europeană la capitolul infrastructură de încărcare pentru vehicule electrice, chiar dacă a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani. Spre exemplu, în 2022, la nivel național existau aproximativ 3.000 de puncte de încărcare publice, o cifră mult inferioară țărilor vest-europene, unde densitatea este mult mai mare.
În ciuda eforturilor de modernizare, un studiu realizat de Asociația pentru Transport Inteligent în 2024 a relevat că, deși numărul vehiculelor electrice a crescut cu 40% față de anul precedent în România, infrastructura nu a ținut pasul în mod proporțional. Situația din București, unde autobuzele electrice stau parțial neutilizate din lipsa stațiilor de încărcare, este un exemplu elocvent al acestei discrepanțe. Criticii, precum expertul în transport urban Radu Popescu de la Centrul de Resurse pentru Dezvoltare Urbană, au subliniat în repetate rânduri necesitatea unei planificări integrate, în care achiziția de vehicule noi să fie corelată de la bun început cu dezvoltarea infrastructurii necesare. „Este esențial ca proiectele de modernizare să fie gândite holistic, nu pe bucăți, pentru a evita situațiile în care investițiile majore nu pot fi valorificate la potențial maxim”, a declarat Popescu pentru o publicație locală în primăvara lui 2025.
PMB a recunoscut întârzierile, atribuind blocajul proiectului unor probleme administrative anterioare și dificultăți în obținerea avizelor necesare. Cu toate acestea, actuala administrație insistă că a depus eforturi considerabile pentru a recupera timpul pierdut. Finalizarea până în decembrie 2026 este o condiție esențială impusă prin contractul de finanțare europeană, care prevede amenajarea infrastructurii necesare pentru operarea integrală a vehiculelor nepoluante. Nerespectarea acestui termen ar duce la pierderea celor 52,2 milioane de euro, sumă care ar trebui returnată din bugetul local, punând o presiune semnificativă pe finanțele Capitalei.
**De ce contează** Acest proiect are implicații majore pentru locuitorii Bucureștiului și pentru viitorul transportului public. Finalizarea la timp a stațiilor de încărcare va permite operarea integrală a celor 100 de autobuze electrice, contribuind la reducerea poluării atmosferice, la diminuarea zgomotului și la îmbunătățirea calității aerului în Capitală. Pierderea finanțării europene ar însemna nu doar o povară financiară pentru bugetul local, ci și un regres în eforturile de modernizare ecologică a orașului, afectând direct calitatea vieții cetățenilor și credibilitatea administrației în atragerea fondurilor europene viitoare.
Pe termen scurt, presiunea este maximă pentru ca lucrările să fie finalizate în termenul strâns impus de finanțarea europeană. Următorii pași vor include monitorizarea constantă a progresului lucrărilor și, probabil, comunicări periodice din partea Primăriei cu privire la stadiul implementării. Pe termen lung, succesul acestui proiect ar putea servi drept model pentru alte orașe din România care își propun să-și modernizeze flotele de transport public cu vehicule ecologice.
Rămâne de văzut dacă PMB va reuși să depășească toate obstacolele și să finalizeze la timp această infrastructură vitală, asigurând astfel că investiția în autobuzele electrice își atinge pe deplin scopul.