Magistrala 6 Metrou București: Progrese semnificative la tuneluri și stații

Lucrările la Magistrala 6 de metrou, care va asigura prima conexiune directă și rapidă între Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă, înregistrează progrese notabile, conform jurnalului de șantier emis de Metrorex pentru luna iunie 2026. Proiectul, vital pentru infrastructura Capitalei, este împărțit în două secțiuni majore: Secțiunea Sud (1 Mai – Tokyo) și Secțiunea Nord (Tokyo – Aeroport Otopeni), cu o lungime totală de 14,2 km și 12 stații noi.

Potrivit unui comunicat al Metrorex, citat de surse precum Digi24, „temperaturile ridicate și episoadele de vreme extremă pun la încercare activitatea de pe șantiere, inclusiv pe cel al Magistralei 6. Chiar și așa, lucrările continuă, iar programul este adaptat astfel încât echipele să poată lucra în condiții de siguranță.” Această adaptare demonstrează angajamentul pentru respectarea termenelor, în ciuda provocărilor climatice specifice verii.

Pe Secțiunea Sud, tronsonul 1 Mai – Tokyo, care are o lungime de 6,6 kilometri și include 6 stații (Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo), structura de rezistență a atins un stadiu de realizare de 71% în luna iunie. Aceasta reprezintă o creștere față de luna mai, când procentul era de 68%, conform informațiilor transmise de Metrorex prin social media și preluate de HotNews. Două utilaje de forat tuneluri (TBM), denumite „Sfânta Maria” și „Sfânta Ana”, au excavat cumulat aproape 5,5 kilometri de tunel, marcând o etapă crucială în avansarea proiectului.

Detalii specifice, conform Metrorex, arată că pe 22 iunie 2026, TBM „Sfânta Maria” a depășit viitoarea stație Piața Montreal, excavând în total 2.848 de metri liniari și instalând 1.895 de inele de tunel. În același timp, TBM „Sfânta Ana” se apropie de aceeași stație, având excavați 2.644 de metri liniari și 1.758 de inele instalate, cu doar 194 de metri rămași până la următoarea străpungere. HotNews completează că utilajul „Sfânta Maria” are o lungime impresionantă de 97 de metri, cântărește aproximativ 600 de tone și are un cap de foraj de 6,60 metri, avansând cu o viteză medie de 1,5 metri pe oră și excavând circa 60 de metri cubi de pământ. Echipele lucrează în trei schimburi, 24 de ore din 24, pentru a menține ritmul, iar transportul inelelor se face cu un vehicul special, MSV (Multi Service Vehicle), capabil să transporte până la 50 de tone.

Stadiul lucrărilor la stațiile din Secțiunea Sud este variat, dar în general avansat. Stația Aeroport Băneasa conduce cu 83% realizare a structurii de rezistență, urmată de Piața Montreal (83%) și Expoziției (83%). Stația Gara Băneasa are un procent de 77%, iar Tokyo 73%. Stația Pajura se află la 62%, cu 418 piloți executați pentru Accesul B. La stația existentă 1 Mai, lucrările de joncțiune cu Magistrala 4 continuă, inclusiv relocarea utilităților și execuția elementelor structurale, cu un procent de realizare de 45% pe Linia 1 și 41% pe Linia 2, conform Digi24. Volume semnificative de pământ au fost excavate și de beton turnate: peste 103.000 mc de pământ și 46.200 mc de beton la Tokyo; peste 32.300 mc de beton la Aeroport Băneasa; 52.300 mc de pământ și 22.800 mc de beton la Gara Băneasa; 66.700 mc de pământ și 34.800 mc de beton la Piața Montreal; 101.300 mc de pământ și 45.700 mc de beton la Expoziției; și 25.600 mc de pământ și 29.500 mc de beton la Pajura.

Pe Secțiunea Nord, tronsonul Tokyo – Aeroport Otopeni, care va avea un traseu de 7,6 km și 6 stații (Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu, Aeroport Otopeni), procentul total de realizare a structurii de rezistență este de 35%. Aceasta marchează o ușoară creștere față de 33% în luna mai, așa cum a raportat HotNews. Deși progresele sunt mai lente comparativ cu secțiunea sudică, lucrările sunt în plină desfășurare. Stația Ion I.C. Brătianu are cel mai avansat stadiu, cu 78% realizare a structurii de rezistență, urmată de Otopeni (48%) și Aeroport Otopeni (41%). Stațiile Paris (25%), Washington (19%) și Bruxelles (15%) sunt în etape inițiale, concentrându-se pe devierea utilităților și execuția elementelor structurale premergătoare.

Un aspect esențial al acestui proiect este impactul său asupra mobilității urbane și interurbane. Magistrala 6 va decongestiona traficul rutier din nordul Capitalei și va oferi o alternativă eficientă pentru navetiștii și călătorii care utilizează Aeroportul Henri Coandă. În prezent, legătura cu aeroportul se realizează preponderent rutier sau prin tren, iar o conexiune directă de metrou, similară cu cele din marile capitale europene precum Londra sau Paris, va reduce semnificativ timpii de călătorie și poluarea. De exemplu, în 2023, Aeroportul Otopeni a înregistrat peste 14,7 milioane de pasageri, iar o soluție de transport public rapid este imperativă pentru a gestiona acest flux în creștere. Comparația cu alte orașe europene subliniază necesitatea modernizării infrastructurii de transport în comun din București, care, deși dispune de o rețea de metrou extinsă, nu are încă o legătură directă cu principalul său aeroport.

De ce contează

Finalizarea Magistralei 6 reprezintă un pas crucial pentru modernizarea infrastructurii de transport a Bucureștiului și a României. Această linie va fluidiza traficul într-o zonă intens circulată, va reduce timpul de călătorie pentru mii de pasageri zilnic și va diminua poluarea în nordul Capitalei. Conectarea directă a Gării de Nord cu Aeroportul Otopeni va îmbunătăți semnificativ atractivitatea turistică și economică a Bucureștiului, oferind o alternativă rapidă și ecologică pentru accesul la cel mai mare aeroport al țării. Proiectul contribuie, de asemenea, la alinierea României la standardele europene de transport public, unde majoritatea capitalelor beneficiază de conexiuni feroviare directe cu aeroporturile.

În perspectivă, Metrorex își propune să continue lucrările la Magistrala 6 în ritm susținut, cu accent pe finalizarea structurilor de rezistență și avansarea forajului tunelurilor. Următoarele etape vor include instalarea șinelor, a sistemelor de semnalizare și a echipamentelor specifice, urmate de testele necesare pentru punerea în funcțiune. Deși nu au fost comunicate termene exacte pentru finalizarea integrală a proiectului, progresele constante de la an la an, cum ar fi creșterea procentului de execuție de la 68% la 71% în Secțiunea Sud într-o singură lună, sugerează că proiectul se menține pe o traiectorie ascendentă.

Rămâne de văzut cum vor fi gestionate provocările legate de finanțare și integrarea cu alte proiecte de infrastructură urbană, precum și impactul potențial al fluctuațiilor economice asupra ritmului de execuție.