Un proiect legislativ controversat stârnește dezbateri aprinse
Guvernul României, condus de premierul Ilie Bolojan, susține adoptarea unui proiect legislativ care ar permite fondurilor de pensii administrate privat să investească în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv în societăți care dezvoltă tehnologii cu dublă utilizare. Această inițiativă, justificată prin necesitatea mobilizării capitalului privat pentru dezvoltarea capacităților industriale de apărare, în contextul creșterii cheltuielilor militare și al investițiilor prin Programul european SAFE, a stârnit însă o serie amplă de obiecții din partea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Potrivit profit.ro, ASF avertizează că, în lipsa unor companii românești suficient de mari și lichide pe Bursa de Valori București (BVB), economiile viitorilor pensionari ar putea ajunge să finanțeze industria militară a altor state, ridicând semne de întrebare de natură prudențială, socială și etică.
ASF recomandă ca inițiativa să fie analizată și aprobată inclusiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și de Parlamentul României, considerând că nu este o simplă modificare tehnică a legislației pensiilor private. Această poziție este susținută și de Consiliul Legislativ, care a emis un aviz negativ, subliniind necesitatea unei corelări riguroase cu autoritățile competente în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Guvernul, pe de altă parte, a transmis Parlamentului că susține adoptarea inițiativei, formulând în principal observații și propuneri de tehnică legislativă, dar a reamintit că politica de investiții a fondurilor de pensii trebuie să respecte reguli prudențiale stricte, invocând principiul internațional al „persoanei prudente”.
Miza financiară a acestei inițiative este semnificativă. România a obținut o alocare de 16,68 miliarde de euro prin Programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE pentru perioada 2026-2030, sub formă de împrumuturi cu maturitate de maximum 45 de ani, o perioadă de grație de zece ani și o dobândă de cel mult 3%. Rambursarea ar urma să înceapă în 2035. Unul dintre obiectivele declarate ale Guvernului este ca aproximativ 50% dintre bunurile și echipamentele contractate prin SAFE să fie produse în România, exemplul notabil fiind noua fabrică de pulberi pentru muniție, ce ar urma să fie realizată prin asocierea companiei de stat Pirochim SA Victoria cu grupul german Rheinmetall.
Contrar perspectivei guvernamentale, ASF subliniază funcția socială a fondurilor de pensii, nu una militară. Autoritatea reamintește că legislația europeană și românească a exclus în mod tradițional din portofoliile fondurilor de pensii industrii precum armamentul, jocurile de noroc, tutunul și alcoolul, pe baza principiului etic că „banii pentru bătrânețe nu pot să finanțeze distrugerea sănătății și vieții cetățenilor”. „Fondurile de pensii private administrează economiile obligatorii sau facultative ale populației în scopul exclusiv al asigurării unui venit la pensionare, într-un mediu de securitate financiară a cetățenilor după retragerea din activitatea profesională, garantându-le un nivel de trai decent și stabil pe termen lung”, argumentează ASF. Astfel, direcționarea acestor resurse către industria de armament poate depăși scopul legitim al sistemului și poate crea un conflict între interesul economic al participantului și obiective strategice externe sistemului de pensii private.
Un alt risc major identificat de ASF este dependența randamentelor fondurilor de pensii de conflictele și tensiunile geopolitice. Industria de apărare este puternic influențată de contractele publice, bugetele statelor, schimbările de guvern și evoluțiile geopolitice. În perioadele de detensionare internațională sau consolidare fiscală, comenzile militare pot scădea, afectând evaluările bursiere. „Fondurile de pensii private nu ar trebui să depindă nici direct, nici indirect de escaladarea conflictelor pentru obținerea de randamente”, susține ASF, considerând că performanțele financiare ale industriei de apărare tind să fie favorizate de conflictele armate, ceea ce este incompatibil cu natura și obiectivul social al fondurilor de pensii, care trebuie să urmărească stabilitatea și protejarea intereselor participanților pe termen lung.
Problema consimțământului individual al participanților la Pilonul II este, de asemenea, crucială. Participarea este obligatorie pentru anumite categorii, iar contribuabilii nu pot controla politica de investiții, nu pot exclude anumite sectoare și nici nu își pot retrage banii în funcție de propriile convingeri etice. Aceasta înseamnă că milioane de persoane ar putea finanța indirect activități contrare propriilor convingeri, fără o opțiune reală. ASF avertizează și asupra riscului reputațional și etic, legat de posibila utilizare a produselor sau tehnologiilor finanțate în conflicte armate, încălcări ale dreptului internațional sau acțiuni care afectează populația civilă. Delimitarea dintre tehnologiile civile și cele militare devine tot mai dificilă, multe companii dezvoltând tehnologii cu utilizare duală (software, inteligență artificială, drone), ceea ce ar putea duce la o extindere graduală a expunerii către activități apropiate industriei militare, îngreunând supravegherea ASF.
Un impediment practic semnificativ este dimensiunea redusă a industriei românești de apărare listate la Bursa de Valori București. Din cei 347 de emitenți listați la BVB (87 pe piața reglementată și 260 pe piața AeRO), doar cinci au ca obiect de activitate fabricarea de aeronave și nave spațiale civile sau militare. Dintre aceștia, doar trei – Aerostar SA, IAR SA Brașov și Turbomecanica SA – sunt eligibile pentru investiții din fondurile de pensii, fiind listate pe piața reglementată. Aerostar și IAR Brașov au acționari majoritari care dețin peste 60% din capital, limitând numărul acțiunilor disponibile pentru tranzacționare. Turbomecanica, deși fără acționar majoritar, are o capitalizare bursieră de doar aproximativ 100 de milioane de lei. Prin comparație, fondurile de pensii private administrau, la 30 aprilie 2026, active totale de aproximativ 217 miliarde de lei. Această disproporție ridică serios riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze, în mare parte, industria de armament din alte state, așa cum avertizează ASF.
Sistemul de pensii private administrează economiile a aproximativ nouă milioane de participanți și deține active care depășesc echivalentul a 11% din produsul intern brut al României. Orice decizie care poate afecta încrederea populației în integritatea și neutralitatea sistemului dobândește relevanță strategică națională. ASF consideră că asocierea contribuțiilor obligatorii cu producția de armament și cu profiturile obținute pe fondul conflictelor militare poate afecta încrederea participanților și legitimitatea socială a sistemului. Deși ASF admite că, în actualul context geopolitic, deschiderea fondurilor de pensii către industria de apărare poate fi benefică din perspectiva strategiei naționale, condiția este respectarea principiilor prudențiale și protejarea intereselor participanților.
Proiectul legislativ propune ca plasamentele fondurilor de pensii să poată include investiții în valori mobiliare emise de societăți din apărare, securitate, industria de armament convențional și domenii cu utilizare duală. Rămân interzise investițiile în companii implicate în dezvoltarea, producerea sau comercializarea armelor interzise prin tratate internaționale la care România este parte (mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice). Inițiatorii susțin că proiectul ar produce un dublu beneficiu: diversificarea portofoliilor fondurilor de pensii și sprijinirea Strategiei naționale pentru industria de apărare 2024-2030. De asemenea, proiectul prevede că normele ASF nu vor putea institui interdicții sectoriale generale care să blocheze investițiile în industria convențională de apărare, autoritatea urmând să-și modifice reglementările secundare în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
De ce contează
Această inițiativă legislativă are implicații profunde pentru viitorul financiar al milioane de români și pentru strategia națională de apărare. Pe de o parte, ar putea contribui la dezvoltarea industriei autohtone de apărare și la securitatea națională, prin mobilizarea capitalului privat. Pe de altă parte, riscurile etice, reputaționale și prudențiale semnalate de ASF sunt substanțiale. Direcționarea economiilor obligatorii către o industrie dependentă de conflicte geopolitice, fără consimțământul explicit al participanților, poate submina încrederea publică în sistemul de pensii private și poate pune în pericol stabilitatea pe termen lung a acestor fonduri, mai ales dacă majoritatea investițiilor ar ajunge să finanțeze companii străine.
În concluzie, dezbaterea privind investițiile fondurilor de pensii private în industria de armament este departe de a fi încheiată. Pozițiile divergente ale Guvernului și ASF, precum și avizul negativ al Consiliului Legislativ, indică necesitatea unei analize aprofundate și a unui consens național. Viitorul acestui proiect depinde de modul în care Parlamentul va cântări beneficiile strategice invocate de Guvern, în contextul Programului SAFE și al Strategiei naționale pentru industria de apărare 2024-2030, în raport cu avertismentele ASF privind riscurile financiare, etice și sociale.
Decizia finală va modela nu doar politica de investiții a fondurilor de pensii, ci și percepția publică asupra rolului și integrității acestui pilon esențial al sistemului de securitate socială din România, determinând dacă banii viitorilor pensionari vor contribui, într-adevăr, la securitatea națională sau la profitul companiilor străine de armament.