Gigantul auto german se confruntă cu presiuni globale
Grupul Volkswagen se confruntă cu cea mai amplă transformare din istoria sa, analizând un plan de restructurare radical care ar putea duce la eliminarea a până la 120.000 de locuri de muncă la nivel global și la reducerea cu 50% a gamei de modele până în 2035, cu excepția pieței chineze. Aceste măsuri drastice sunt motivate de presiunea concurenței din China, costurile operaționale tot mai mari, în special în Europa, și impactul tarifelor americane. Potrivit Euronews.ro, sindicatele, în frunte cu puternicul IG Metall, au anunțat proteste masive în fața uzinelor germane, contestând ferm propunerile conducerii.
Directorul executiv Oliver Blume a reafirmat obiectivul de redresare a producătorului auto, declarând că "modelul nostru de afaceri din ultimele decenii nu mai funcționează" și că firma trebuie să se schimbe, altfel va "pieri", conform unei scrisori din martie, citată de AFP. Blume a subliniat că "situația este critică" și a menționat "condițiile pieței regionale, schimbările în politica comercială, cerințele de reglementare masive în diferite regiuni ale lumii și poziția noastră de cost ridicat, mai ales în Europa".
Planul de restructurare, discutat joi de consiliul de supraveghere, propune reduceri de personal mult peste cele convenite anterior. Inițial, se agrease cu sindicatele, la sfârșitul anului 2024, o reducere de 50.000 de locuri de muncă în Germania până în 2030, dintre care 35.000 la marca principală Volkswagen. Acum, documentele interne analizate de consiliul de supraveghere, citate de Digi24, indică o nouă reducere de personal de încă 55.000-70.000 de angajați, ajungând la un total de până la 120.000 de posturi în pericol la nivel global. Aceasta reprezintă aproximativ 16% din forța de muncă globală a Volkswagen.
Pe lângă reducerile de personal, compania intenționează să elimine jumătate din gama globală de modele (în afara Chinei) până în 2035 și să taie până la 75% din variantele de motorizare și dotări, conform focus.de. Producția totală a grupului va scădea cu un milion de unități, la 9 milioane de vehicule pe an. Înainte de pandemia de COVID-19, Volkswagen viza 12 milioane de vehicule anual, țintă redusă ulterior la 10 milioane. Această nouă țintă de 9 milioane reprezintă o reducere dramatică față de ambițiile de altădată.
Situația este descrisă în documentele interne ca fiind "critică" și, în unele pasaje, chiar "o amenințare la adresa existenței" constructorului. Vânzările, profitul și fluxul de numerar sunt supuse unor presiuni puternice. În 2025, Volkswagen a livrat aproximativ 9 milioane de automobile la nivel mondial, cu aproape 20% mai puține decât în 2019. Piața chineză, cea mai importantă pentru grup, a înregistrat o scădere a livrărilor de aproximativ 36% față de 2019. În același timp, producătorii auto chinezi își extind rapid prezența în Europa, cota lor de piață fiind estimată să crească de la aproximativ 3% în 2024 la circa 8% în 2026.
Un aspect extrem de controversat al planului este propunerea de închidere a patru fabrici germane: Hanovra, Emden, Zwickau și fabrica Audi din Neckarsulm. Christiane Benner, președinta sindicatului IG Metall, și Daniela Cavallo, șefa consiliului de întreprindere VW, au declarat într-o declarație comună că "dacă aceste planuri s-ar concretiza, le-am opri cu toată puterea". Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al VW a declarat pentru AFP că grupul trebuie să "își îmbunătățească competitivitatea" și să aplice "o disciplină și mai riguroasă în materie de costuri și investiții".
Consiliul de supraveghere, însă, nu a aprobat planul de reducere a costurilor propus de consiliul de administrație. Potrivit publicației Süddeutsche Zeitung, statul Saxonia Inferioară, care deține 20% din acțiunile VW, și reprezentanții angajaților au votat împotriva acestuia, rezultând un vot de 7 la 12. Olaf Lies, premierul Saxoniei Inferioare și membru al consiliului de supraveghere, a transmis un mesaj ferm, citat de BILD: "Închiderea fabricilor nu este o strategie de viitor pentru Volkswagen. Esențial este ca VW să convingă din nou cu produse competitive și inovatoare și să valorifice sinergiile existente în cadrul grupului." Această alianță dintre acționarul majoritar și reprezentanții angajaților creează o majoritate în consiliul de supraveghere, blocând deocamdată planurile executive.
Tarifele mai mari introduse anul trecut de SUA pentru mașini și piese auto sunt așteptate să coste Volkswagen 5 miliarde de euro (5,7 miliarde de dolari) pe an, Audi și Porsche fiind expuse în mod special, deoarece niciuna dintre ele nu are fabrici în Statele Unite. De asemenea, documentele interne arată că Volkswagen nu mai poate garanta atribuirea unor noi modele pentru fabricile din Emden, Zwickau, Hanovra și Neckarsulm după încheierea producției actualelor automobile. Ca alternativă la închiderea completă, se analizează mutarea producției modelelor axate pe China către fabrici germane subutilizate, cum ar fi Zwickau, sau încetarea alocării de noi modele, ducând la o încetare treptată a producției.
O altă propunere a conducerii Volkswagen este restructurarea organizării interne, prin separarea activităților operaționale ale Volkswagen AG în două companii distincte, transformând Volkswagen AG într-o societate holding. Această reorganizare ar permite decizii mai rapide și o structură de management mai eficientă, dar ar reduce și influența reprezentanților angajaților în procesul decizional. Premierul landului Baden-Württemberg, Cem Özdemir, a solicitat menținerea activității uzinei Audi din Neckarsulm, argumentând că o retragere ar fi "un semnal politic dezastruos" și ar alimenta dezbaterea privind dezindustrializarea Germaniei, având în vedere că de această fabrică depind aproximativ 15.000 de angajați și numeroși furnizori regionali.
Obiectivul financiar al grupului pentru 2030 este atingerea unei marje operaționale de 9%, a unui profit operațional de 30,6 miliarde de euro și reducerea costurilor de dezvoltare cu aproximativ 50 de miliarde de euro. În februarie, grupul anunțase deja intenția de a-și reduce costurile cu 20% pentru toate mărcile până la sfârșitul anului 2028. Aceste cifre subliniază presiunea imensă sub care se află gigantul auto german, forțat să regândească fundamental modelul său de afaceri într-o eră a tranziției energetice și a concurenței globale acerbe.
De ce contează
Planurile radicale de restructurare ale Volkswagen, cel mai mare producător auto european, au implicații profunde pentru economia germană și europeană. Concedierile masive și închiderea fabricilor ar putea genera o criză socială semnificativă în regiunile afectate, cu efecte în lanț asupra furnizorilor și industriilor conexe. Reducerea gamei de modele și a producției semnalează o reorientare strategică majoră, influențând inovația și poziția Germaniei ca lider în industria auto. Rezistența sindicatelor și a autorităților locale subliniază tensiunile dintre necesitatea adaptării la piață și protejarea locurilor de muncă, transformând situația într-un test crucial pentru modelul de dialog social german.
Întâlnirea de joi a consiliului de supraveghere a marcat, cel mai probabil, doar începutul unor negocieri intense, care se așteaptă să dureze luni de zile, între conducere, sindicate și politicieni. Consiliul de întreprindere al VW a emis deja un ultimatum, cerând șefului Blume să se exprime "fără echivoc" până vineri cu privire la planurile de restructurare. Este puțin probabil să existe o decizie imediată, având în vedere opoziția fermă a sindicatelor și a landului Saxonia Inferioară.
Viitorul Volkswagen depinde de capacitatea de a găsi un echilibru între adaptarea la noile realități economice globale și menținerea stabilității sociale și economice în Germania, într-un context în care alte industrii europene se confruntă cu provocări similare legate de competitivitate și tranziție energetică.