Liderul senatorilor AUR critică deciziile prezidențiale
Liderul senatorilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Petrișor Peiu, l-a acuzat vineri, 10 iulie 2026, pe președintele Nicușor Dan că a devenit „garantul crizei politice, deși ar fi trebuit să fie un garant al democrației”, susținând că șeful statului ar fi impus excluderea AUR de la formarea viitorului guvern. Declarațiile au fost făcute public de Peiu pe pagina sa de Facebook, stârnind o nouă rundă de dezbateri în peisajul politic fragmentat al României.
Potrivit lui Petrișor Peiu, în ciuda existenței a zece grupări politice în Parlament – enumerate ca PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS, UPR, PACE, Minorități și POT (care nu are grup parlamentar, dar include mulți parlamentari neafiliați), alături de alți neafiliați – președintele Dan ar fi stabilit ca viitorul guvern să fie format din „oricare partide, mai puțin AUR”. Această condiție ar fi fost rapid acceptată de PSD, conform afirmațiilor liderului AUR. Peiu a reiterat că ultimele două luni de negocieri au demonstrat „cu claritate imposibilitatea de a forma un nou guvern fără AUR”, sugerând că orice tentativă de a ocoli partidul său va duce fie la un „guvern personal al lui Dan (un guvern de tip Carol al II-lea)”, fie la un executiv cu o „viață foarte scurtă”.
Excluderea AUR de la masa discuțiilor nu ar avea la bază motive ideologice, ci un „calcul cinic”, conform lui Peiu. Acesta susține că strategia președintelui Dan ar viza „punerea de presiune pe celelalte partide să îi accepte un regim personal (guvern de tipul Tomac-Veștea-Nazare)” și, sub pretextul urgenței, votarea rapidă a unor legi majore, precum legea salarizării unitare, care ar necesita săptămâni de dezbateri. Această abordare ar ignora, în opinia liderului AUR, „cronicizarea crizei economice”, resimțită acut de populație, dar care ar „conveni de minune puterii” pentru a masca „temele marilor tunuri”.
Printre aceste „tunuri”, Peiu a menționat despăgubiri de 3-4 miliarde de lei pentru „vaccinuri nefolosite și neimportante”, referindu-se probabil la achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19 din perioada pandemiei, multe dintre ele ajunse la termen sau nevândute, provocând pierderi semnificative bugetului de stat, conform rapoartelor Curții de Conturi din 2023. De asemenea, a făcut aluzie la „dronele ucrainene care zburdă prin portul Constanța” și la „contracte atribuite fără licitație în valoare de multe miliarde de euro”, fără a oferi detalii concrete despre aceste acuzații. Aceste afirmații, deși grave, nu au fost susținute cu dovezi specifice în postarea sa publică.
Criticile lui Peiu la adresa președintelui Dan nu sunt singulare în peisajul politic românesc. Dezbaterea privind rolul președintelui în formarea guvernelor și influența sa asupra partidelor a fost o temă recurentă în ultimii ani. Conform Constituției României, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru în urma consultărilor cu partidele politice. Însă, decizia de a exclude explicit un partid de la discuții, chiar și neoficial, poate fi interpretată ca o depășire a atribuțiilor sau o influențare nejustificată a procesului democratic. Un studiu al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE) din 2024 arăta că percepția publică asupra imparțialității instituției prezidențiale a scăzut cu aproximativ 15% în ultimii cinci ani, pe fondul implicării sporite a șefului statului în negocierile politice.
În context european, practici similare de excludere a partidelor extremiste sau considerate anti-sistem de la formarea guvernelor sunt prezente în țări precum Germania sau Austria, unde partidele mainstream formează adesea „cordoane sanitare” pentru a preveni accesul la putere al formațiunilor cu agende radicale. Cu toate acestea, în România, unde AUR a obținut un scor semnificativ la ultimele alegeri (aproximativ 13% în 2024, conform datelor provizorii ale Biroului Electoral Central), o astfel de excludere ridică întrebări privind reprezentativitatea și stabilitatea politică. Peiu a concluzionat că atitudinea președintelui Dan – caracterizată de „aroganță, ignorarea democrației, dorința de a instaura un regim personal, indecența și lipsa de măsură” – stă la baza tuturor acestor probleme, fiind cultivată, în opinia sa, de „liderii obedienți ai majorității partidelor”.
De ce contează
Această dispută politică este crucială pentru stabilitatea României. Excluderea unui partid semnificativ, cum este AUR, de la negocierile guvernamentale, chiar și sub pretextul unor motive ideologice sau de oportunitate, poate prelungi criza politică și genera un executiv instabil. Pe termen lung, o astfel de decizie riscă să alimenteze discursul anti-sistem și să crească polarizarea, subminând încrederea publică în instituțiile democratice. De asemenea, acuzațiile de „calcul cinic” și „regim personal” aduse președintelui pot eroda legitimitatea funcției prezidențiale și pot afecta capacitatea României de a implementa reforme esențiale, inclusiv cele legate de PNRR.
În absența unui consens larg, formarea unui guvern viabil devine o provocare majoră. Este de așteptat ca discuțiile pentru formarea noului executiv să continue sub presiune, cu riscul unor negocieri prelungite și a unui guvern minoritar sau de scurtă durată. Rămâne de văzut dacă președintele Nicușor Dan va menține ferm poziția de excludere a AUR sau dacă presiunea politică și necesitatea stabilității îl vor determina să reevalueze strategia.
De asemenea, reacția celorlalte partide la această situație, în special a PSD, va fi determinantă pentru deblocarea crizei politice și pentru configurarea viitorului peisaj guvernamental al României.