Președintele propune soluții și pune presiune pe partide
Președintele Nicușor Dan a declarat marți, în timpul unei vizite la Ankara, că nu va accepta voturi de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pentru investirea noului guvern. Această poziție, inițial evitată de șeful statului, a fost formulată ca răspuns la întrebările insistente ale presei, în contextul discuțiilor privind o potențială majoritate parlamentară care ar necesita și sprijinul AUR. Decizia vine pe fondul unei crize politice prelungite, în care președintele caută soluții pentru deblocarea situației guvernamentale, inclusiv prin exercitarea unei presiuni sporite asupra partidelor.
Potrivit relatărilor Cotidianul, Nicușor Dan a răspuns cu un „Nu” categoric la întrebarea dacă „va accepta voturile AUR în ipoteza în care partidele care vor propune o majoritate vor preciza că este nevoie și de voturile AUR pentru a trece un guvern”. Inițial, președintele a afirmat că „e prima oară când aud întrebarea asta”, sugerând că nu anticipase o astfel de ipoteză. Ulterior, a explicat că a crezut că propunerile anterioare, precum cele ale lui Eugen Tomac și Adrian Veștea, ar fi putut strânge voturile necesare fără implicarea AUR. Această excludere explicită a AUR ridică însă semne de întrebare privind compatibilitatea cu prevederile Constituției României.
Conform articolului 103 alineatul 2 din Constituția României, Președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, dar nu poate face acest lucru discreționar, fiind obligat să procedeze mai întâi la consultări. Constituția nu-i acordă Președintelui dreptul de a exclude un partid parlamentar de la aceste consultări. Această interpretare legală sugerează că, deși președintele poate avea preferințe politice, cadrul constituțional impune o abordare incluzivă în procesul de formare a guvernului. Excluderea prealabilă a unui partid, chiar și pe considerente ideologice, ar putea fi percepută ca o depășire a atribuțiilor prezidențiale.
Surse politice citate de HotNews.ro indică faptul că președintele Nicușor Dan va convoca o nouă rundă de consultări cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR la Palatul Cotroceni, luni, 14 iulie. Obiectivul este de a propune două scenarii pentru ieșirea din criză: fie un guvern tehnocrat pur, fie un guvern mixt, format din tehnocrați și oameni politici. Această abordare marchează o revenire la soluția guvernului tehnocrat, o variantă propusă și anterior, dar care s-a lovit de opoziția PNL, acuzând prezența unor „tehnocrați roșii” în echipa guvernamentală propusă de Eugen Tomac.
Președintele Nicușor Dan își dorește ca noul Guvern să fie învestit în Parlament în timpul sesiunii extraordinare, care ar urma să fie convocată în jurul datei de 20 iulie. Această sesiune, dedicată inițial proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru anul 2026, ar putea include și votul pentru noul Executiv. Urgența este accentuată de necesitatea respectării jaloanelor PNRR, un angajament cheie al României față de Uniunea Europeană, cu impact direct asupra fondurilor europene de care depinde dezvoltarea țării.
De altfel, președintele va schimba tactica și va miza pe o presiune mediatică și civică sporită asupra liderilor de partide. Până acum, Nicușor Dan a fost reticent în a exercita presiuni directe, însă acum intenționează să folosească influența Cotroceniului și a presei pentru a forța un compromis. La ultima conferință de presă susținută la Ankara, președintele a îndemnat jurnaliștii să ceară soluții de la liderii politici, subliniind că „oamenii care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au o incertitudine în ceea ce priveşte viitorul familiilor lor, toţi oamenii ăştia au aşteptarea ca politicienii să ajungă la un consens”.
Nicușor Dan a subliniat că rolul social al politicianului este de a negocia interesele cetățenilor, astfel încât aceștia să-și poată vedea de viață. „Nu pot să precizez când se va ajunge la acest consens şi mai ales nu am instrumente. Adică, preşedintele României nu face dosare, şantaje, ce vă puteţi închipui dumneavoastră, astfel încât să ghidoneze nişte politicieni să spună da, când ei vor să spună nu. Suntem într-o democraţie în care politicienii trebuie să ajungă la un consens. Asta e meseria lor”, a explicat șeful statului, reiterând că așteaptă rezonabilitate din partea partidelor parlamentare.
Întrebat despre posibilitatea alegerilor anticipate, președintele a recunoscut blocajul, dar a notat că „pe obiectivele importante există rezonabilitate”. El a menționat consensul privind sesiunea extraordinară a Parlamentului pentru legile PNRR și necesitatea unor comisii tehnice pentru legile aflate încă în discuție. Această poziție reflectă o dorință de a evita alegerile anticipate, considerate o ultimă soluție, având în vedere instabilitatea pe care ar genera-o și costurile asociate, estimate la zeci de milioane de lei, conform estimărilor din 2024 pentru alegerile europarlamentare.
Criza politică actuală, care a dus la demisia cabinetului anterior și la două nominalizări eșuate pentru funcția de prim-ministru, subliniază dificultatea formării unei majorități stabile într-un parlament fragmentat. Comparativ cu alte țări europene, precum Belgia, care a avut o perioadă record fără guvern în 2010-2011 (541 de zile), România se confruntă cu o instabilitate guvernamentală persistentă în ultimii ani. De exemplu, în 2020, România a avut trei guverne într-un singur an. Această tendință afectează capacitatea țării de a implementa reforme structurale și de a atrage investiții.
**De ce contează**
Excluderea explicită a AUR de către președintele Nicușor Dan are implicații semnificative pentru viitorul politic al României. Pe de o parte, ar putea consolida o alianță de centru-dreapta, dar pe de altă parte, ridică întrebări constituționale și limitează opțiunile de formare a unei majorități parlamentare. Instabilitatea guvernamentală prelungită afectează implementarea PNRR și atragerea fondurilor europene esențiale pentru dezvoltarea economică a țării. Cetățenii resimt deja efectele acestei crize prin incertitudine economică și lipsa unor decizii ferme, ceea ce subliniază urgența deblocării situației.
Viitorul guvernării în România rămâne incert, în ciuda eforturilor președintelui de a propune soluții și de a pune presiune pe partide. Runda de consultări de luni va fi crucială pentru a vedea dacă liderii PSD, PNL, USR și UDMR sunt dispuși să facă compromisuri. Întrebarea fundamentală este dacă un guvern tehnocrat sau mixt va reuși să obțină sprijinul necesar în Parlament, în condițiile unei excluziuni clare a AUR. În cazul unui nou eșec, spectrul alegerilor anticipate, deși evitat de președinte, ar putea deveni o realitate, cu toate consecințele economice și sociale aferente.
Capacitatea partidelor de a depăși interesele înguste și de a ajunge la un consens va defini direcția României în următoarele luni.