Decizii majore privind apărarea, Ucraina și relațiile transatlantice
Summitul NATO de la Ankara, desfășurat joi, 9 iulie 2026, a fost marcat de tensiuni semnificative și decizii strategice, în special cele legate de cheltuielile militare, sprijinul pentru Ucraina și declarațiile controversate ale președintelui american Donald Trump. Liderii aliați s-au reunit pentru a discuta provocările geopolitice actuale, inclusiv agresiunea rusă în Ucraina și amenințarea nucleară iraniană, cu un accent deosebit pe consolidarea capacității de apărare a Alianței Nord-Atlantice.
Unul dintre cele mai discutate aspecte a fost cererea fermă a președintelui Trump privind creșterea cheltuielilor militare. Acesta a reiterat obiectivul ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare, o țintă stabilită anterior la Consiliul NATO de la Haga, din 2025. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a confirmat că aliații au planificat să investească 5% din PIB pentru apărare și că, în anul curent, deja s-a ajuns la 4%, ceea ce este „uimitor”, nu doar datorită insistențelor lui Trump, ci și „din cauza amenințării rusești”. Doar cinci din cele 32 de țări membre vor atinge obiectivul de 5% din PIB pentru apărare în acest an, potrivit surselor. Această cifră reprezintă o creștere substanțială față de angajamentul inițial de 2% din PIB, asumat în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia. În 2025, SUA au reprezentat aproape 62% din cheltuielile totale ale alianței, subliniind dezechilibrul sesizat de administrația americană.
Declarațiile lui Donald Trump au generat cele mai mari controverse. Marți, în marja summitului, președintele american s-a declarat „foarte dezamăgit de NATO”, acuzând alianța că a lăsat Statele Unite singure în războiul cu Iranul și că aliații au „refuzat să ajute” în combaterea amenințării nucleare a Teheranului. Mai mult, Trump a amenințat cu retragerea completă a trupelor americane din Europa, afirmând că „am putea să ne scoatem toți soldații din Europa”. Această poziție a fost condiționată miercuri, 8 iulie, de soarta Groenlandei. Președintele SUA a declarat reporterilor că „nu am luat încă decizia finală. Multe vor depinde de Groenlanda”, sugerând că o retragere a trupelor ar putea avea loc dacă SUA nu vor încheia „o înțelegere foarte bună în Groenlanda”.
Interesul lui Trump pentru Groenlanda, teritoriu danez autonom, a fost exprimat în repetate rânduri, acesta manifestându-și dorința de a cumpăra insula sau de a o prelua prin forță sau coerciție economică, invocând motive de securitate națională. Atât Danemarca, cât și Groenlanda au respins ferm această idee. Șeful guvernului insulei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat categoric că „Groenlanda nu este de vânzare”, iar prim-ministrul danez Mette Frederiksen a adăugat că „suntem gata să apărăm fiecare centimetru din NATO, inclusiv propriul nostru teritoriu. Desigur că vom apăra Regatul Danemarcei”.
În ciuda tensiunilor, summitul a adus și angajamente concrete. Statele membre au dezvăluit marți contracte de armament de zeci de miliarde de euro, semnate în marja Forumului Industriei de Apărare al NATO. Printre achizițiile majore se numără extinderea flotei de recunoaștere prin aeronavele Triton și avioanele Saab GlobalEye. Mark Rutte a precizat, de asemenea, că țările europene pot de acum să producă armament american în fabricile europene, un pas important către o autonomie strategică mai mare. Un alt punct important de pe agenda a fost angajamentul de 140 de miliarde de euro în asistență militară pentru Ucraina pentru acest an și cel următor, o măsură esențială în contextul atacurilor masive ale Rusiei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la summit, a cerut de urgență sisteme suplimentare de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot, și a avertizat asupra nivelului critic al stocurilor. El a solicitat de asemenea permisiunea Washingtonului de a produce pe plan intern rachete Patriot. În ceea ce privește Turcia, Donald Trump a precizat marți, în timpul întâlnirii bilaterale cu Recep Erdogan, că nu are nicio îngrijorare cu privire la vânzarea de avioane F-35 Turciei și intenționează să ridice sancțiunile impuse de SUA în 2019. Președintele Erdogan a declarat în deschiderea Consiliului NATO că Turcia este pregătită să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă strategică.
România, prin președintele Nicușor Dan, a subliniat progresul în relațiile cu SUA în urma întâlnirilor bilaterale. Obiectivele principale sunt menținerea trupelor americane în România și promovarea investițiilor SUA în țară. Dan a menționat că România este într-un proces de stabilire a relației între mediul privat și statul român pentru înzestrarea cu drone aeriene și maritime, iar Ministerul de Externe ar trebui să intervină pentru a impulsiona promovarea firmelor românești din domeniu. Președintele a clarificat și o scurtă convorbire între partenera sa, Mirabela Grădinaru, și Donald Trump, descriind-o ca fiind doar câteva fraze de politețe.
Un alt subiect abordat de președintele Trump a fost ridicarea sancțiunilor economice impuse Siriei. Se așteaptă ca Trump să se întâlnească cu președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, în marja summitului NATO, un grup bipartizan îndemnându-l pe președintele american să elimine Siria de pe lista statelor care susțin terorismul. Această decizie ar putea reconfigura dinamica regională din Orientul Mijlociu și ar putea deschide noi perspective diplomatice și economice pentru Siria, deși impactul real asupra stabilității pe termen lung rămâne de văzut.
De ce contează
Deciziile luate la Summitul NATO de la Ankara au implicații profunde pentru securitatea europeană și globală. Creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB, deși ambițioasă, indică o conștientizare crescută a amenințărilor și o dorință de partajare echitabilă a poverii în cadrul alianței. Sprijinul masiv pentru Ucraina este vital pentru capacitatea sa de a rezista agresiunii ruse. Pe de altă parte, declarațiile lui Trump privind retragerea trupelor americane și legarea acesteia de Groenlanda introduc o incertitudine semnificativă, putând submina coeziunea NATO și încuraja adversarii. Pentru România, menținerea trupelor americane și atragerea investițiilor SUA sunt esențiale pentru securitatea și dezvoltarea economică pe termen lung, mai ales în contextul situației geopolitice din regiunea Mării Negre.
Concluzie Summitul de la Ankara a demonstrat o alianță NATO aflată la o răscruce, confruntată cu presiuni interne și externe. Pe de o parte, există un angajament reînnoit pentru creșterea capacităților de apărare și sprijinirea Ucrainei, reflectat în contractele de armament și asistența financiară. Pe de altă parte, retorica președintelui american Donald Trump privind cheltuielile militare și condiționarea prezenței trupelor de interese geopolitice specifice, cum ar fi Groenlanda, creează o atmosferă de incertitudine și solicită o diplomație agilă din partea aliaților europeni. Următoarele luni vor fi cruciale pentru a vedea dacă aceste tensiuni se vor materializa în schimbări structurale majore în cadrul NATO sau dacă va prevala spiritul de cooperare și solidaritate.
Rămâne de văzut cum vor evolua negocierile privind Groenlanda și în ce măsură aliații europeni vor reuși să îndeplinească noile cerințe de cheltuieli pentru apărare, transformând promisiunile în acțiuni concrete.