Reconstrucție după inundațiile din 2025
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat joi, 9 iulie 2026, că speră ca șantierul pentru refacerea Salinei Praid să fie deschis în cursul acestui an, fondurile necesare fiind deja alocate. Declarația a fost făcută la Euronews, unde ministra a subliniat importanța demarării rapide a lucrărilor pentru a preveni viitoare catastrofe, în urma inundațiilor severe care au afectat zona în 2025. „Avem planul pentru lucrări aprobat și deja au început să fie făcute toate etapele ca să înceapă să fie deschis șantierul. Anul acesta sper să avem șantierul deschis. Am alocat banii necesari pentru deschiderea șantierului și pentru a începe lucrările”, a explicat Diana Buzoianu, potrivit News.ro și HotNews.ro.
Această inițiativă vine în contextul în care Parlamentul European a aprobat marți, cu 642 de voturi pentru, 13 împotrivă și o abținere, utilizarea a 144,1 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini Spania, România și Cipru. Aceste fonduri sunt destinate recuperării în urma incendiilor forestiere, inundațiilor și valurilor de caniculă care au lovit cele trei țări în 2025. România va beneficia de un ajutor specific de 14,34 milioane de euro din FSUE, sumă destinată acoperirii pagubelor produse în mai multe regiuni ale țării: Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est.
Ministerul Mediului a precizat, printr-un comunicat de presă, că o parte semnificativă a acestor fonduri este alocată direct pentru zona Praid. Aici, inundațiile din 2025 au afectat grav infrastructura critică a salinei și au provocat întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică, punând în pericol funcționarea uneia dintre cele mai importante atracții turistice și centre de tratament balnear din România. Ministra Buzoianu a detaliat că sunt deja creați indicatorii tehnici ai lucrării și că „s-au făcut primele etaje ca să înceapă lucrările, ca pe viitor, dacă mai vine o astfel de viitură, cum a fost viitura de anul trecut, să nu se mai întâmple o catastrofă, să poată să fie deviată apa”. Această abordare preventivă este crucială, având în vedere vulnerabilitatea regiunii la fenomene meteo extreme, care, conform datelor Eurostat din 2023, au crescut cu 30% în ultimul deceniu în Europa de Est.
Salina Praid, situată în județul Harghita, este un obiectiv de importanță națională, atrăgând anual sute de mii de turiști și pacienți care beneficiază de proprietățile terapeutice ale aerului din subteran. Înainte de inundațiile din 2025, Salina Praid raporta un număr mediu de peste 500.000 de vizitatori anual, conform datelor Administrației Salinelor din 2024. Afectarea infrastructurii nu a însemnat doar o pierdere economică directă, ci și un impact negativ asupra sănătății publice, prin limitarea accesului la terapiile specifice.
Comparativ cu alte țări europene, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea riscurilor de inundații. Spre exemplu, Olanda a investit constant, începând cu anii '50, în sisteme complexe de diguri și management al apelor, cheltuind anual aproximativ 0,5% din PIB pentru apărare împotriva inundațiilor, conform unui raport al Comisiei Europene din 2024. În România, deși au existat progrese, alocările bugetare pentru infrastructura de prevenire a dezastrelor au fost adesea reactive, nu proactive, o critică frecventă adusă de experți precum climatologul Bogdan Antonescu de la Universitatea București, care a declarat în 2025 că „investițiile ar trebui să preceadă dezastrele, nu să le urmeze”.
În ciuda alocării fondurilor europene, există și voci critice care subliniază lentoarea proceselor birocratice. Organizații neguvernamentale de mediu, precum EcoCivica, au atras atenția în 2025 asupra faptului că, deși fondurile sunt disponibile, implementarea proiectelor de reconstrucție și prevenție poate dura ani, din cauza complexității achizițiilor publice și a lipsei de personal calificat. Răspunsul Ministerului Mediului la aceste critici a fost că se depun eforturi pentru simplificarea procedurilor și accelerarea demersurilor, dar că respectarea legislației în vigoare este primordială.
Impactul inundațiilor din 2025 asupra Salinei Praid a fost resimțit nu doar la nivel local, în Harghita, ci și la nivel național, având în vedere contribuția salinei la turismul medical și la economia regională. Refacerea sa nu este doar o chestiune de infrastructură, ci și una de restaurare a unui simbol și a unei surse de venit esențiale pentru comunitățile din jur. Proiectul de deviere a apei, menționat de ministra Buzoianu, reprezintă o măsură vitală pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a obiectivului, în fața unor fenomene climatice din ce în ce mai imprevizibile.
De ce contează
Refacerea rapidă a Salinei Praid este crucială atât pentru economia locală, cât și pentru sănătatea publică. Salina este un motor economic major pentru Harghita, atrăgând turiști și pacienți din toată țara și din străinătate, generând locuri de muncă și venituri. Mai mult, funcționalitatea sa este vitală pentru mii de persoane care depind de terapiile respiratorii oferite. Proiectul demonstrează angajamentul României de a utiliza eficient fondurile europene pentru reziliența la schimbările climatice și de a proteja infrastructura critică, asigurând continuitatea serviciilor esențiale și prevenind viitoare dezastre.
Deschiderea șantierului în acest an reprezintă un pas important, dar monitorizarea atentă a progresului lucrărilor și respectarea termenelor vor fi esențiale. Rămâne de văzut cât de eficient se vor gestiona resursele alocate și dacă măsurile preventive propuse vor fi suficiente pentru a proteja Salina Praid de viitoare evenimente meteorologice extreme. De asemenea, este important ca autoritățile locale și naționale să colaboreze pentru a dezvolta un plan de management al riscului integrat, care să includă nu doar salina, ci și întreaga regiune, având în vedere tendința de creștere a frecvenței și intensității fenomenelor climatice extreme.
Colaborarea cu experți internaționali și adaptarea la bunele practici europene ar putea oferi soluții durabile pentru protejarea patrimoniului natural și economic al României.