Inversarea tendințelor tradiționale de consum
Consumul de droguri în rândul femeilor tinere din România a înregistrat o creștere semnificativă în 2024, contrastând cu o tendință de scădere observată la bărbații din aceeași categorie de vârstă. Această evoluție este descrisă de Raportul Național privind Situația Drogurilor în România 2025, elaborat de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor (ANPCDDA), ca o „inversare a tendințelor tradiționale”. Fenomenul indică o adoptare tot mai frecventă de către femei a unor comportamente de consum considerate anterior specifice bărbaților, conform documentului care acoperă perioada ianuarie-decembrie 2024.
Raportul subliniază că problema drogurilor rămâne o preocupare majoră pentru autorități, cu implicații atât pentru sănătatea publică, cât și pentru siguranța națională. Evoluția rapidă a pieței drogurilor, diversificarea tipologiilor de consum și apariția constantă a noilor substanțe psihoactive (NSP) impun o adaptare continuă a strategiilor de prevenire și combatere. Datele analizate provin de la diverse instituții cu atribuții în domeniu, utilizând indicatori epidemiologici standardizați la nivel european, inclusiv studiul General Population Survey (GPS) pentru populația între 15 și 64 de ani și studiul european ESPAD, care vizează elevii de 16 ani.
Deși ritmul general de creștere al consumului de droguri în rândul tinerilor pare să se fi temperat în comparație cu anul 2019, o analiză detaliată dezvăluie schimbări fundamentale. Consumul de droguri de-a lungul vieții în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 34 de ani a crescut ușor, de la 18,1% la 18,5%. Cu toate acestea, prevalența consumului din ultimul an și a celui din ultima lună a înregistrat scăderi. Această aparentă stabilizare maschează o dinamică divergentă între sexe.
În mod specific, pentru femeile tinere, toate formele de consum au crescut comparativ cu 2019. Consumul de droguri de-a lungul vieții a urcat de la 11,5% la 15,9%. Consumul din ultimul an a crescut de la 6,8% la 7,4%, iar cel din ultima lună de la 4,4% la 5,1%. În contrast, bărbații cu vârste între 15 și 34 de ani au înregistrat scăderi: consumul de-a lungul vieții a coborât de la 24,5% la 21,1%, consumul din ultimul an de la 15,1% la 10,8%, iar cel din ultima lună de la 9,6% la 7,3%. ANPCDDA interpretează aceste cifre ca o „inversare a tendințelor tradiționale”, unde rolurile de gen în comportamentele de risc asociate consumului de droguri se modifică.
Această evoluție nu implică însă o creștere generală a consumului în rândul tinerilor, întrucât scăderea consumului recent și actual la bărbați este mai pronunțată decât creșterea observată la femei. Prin urmare, per ansamblu, consumul recent continuă să se reducă în grupa de vârstă 15-34 de ani. Tendința se reflectă și în cazul principalelor substanțe consumate. Femeile tinere au înregistrat creșteri ale consumului de canabis (de-a lungul vieții de la 6,6% la 8,3%; în ultimul an de la 3,5% la 4,3%), cocaină (în ultimul an de la 0,4% la 1,1%) și Ecstasy (MDMA), unde o aparentă stabilizare la nivel general ascunde o creștere specifică în rândul femeilor.
Canabisul rămâne drogul dominant pe piața românească, atât prin prisma consumului, cât și a capturilor. În 2024, au fost identificate 51 de culturi de canabis, cu 26 în spații închise și 25 în exterior. Au fost confiscate 861,2 kg de canabis, 43,1 kg de rășină de canabis, 9.691 de plante și 477,4 kg de masă vegetală și ulei de canabis. Produsele pe bază de canabis au reprezentat 3.882 de capturi, cel mai mare număr la nivel național. Prețul scăzut, disponibilitatea largă și caracterul recreațional mențin canabisul în topul preferințelor. Capturile de cocaină s-au menținut la un nivel similar cu anul precedent, însă o schimbare notabilă este mutarea comercializării NSP-urilor din magazinele stradale către mediul online și rețelele de criminalitate organizată, semnalată de specialiștii DIICOT, care au înregistrat o creștere a numărului de cauze soluționate în 2024.
În ceea ce privește serviciile de tratament, 2.260 de persoane au beneficiat de asistență specializată în 2024, un număr cu 33,1% mai mic decât în anul precedent. Dintre aceștia, 64,6% au accesat serviciile pentru prima dată, iar 83,7% au fost bărbați. Aproape trei sferturi dintre persoanele aflate în tratament aveau sub 34 de ani. Vârsta medie la debutul consumului a fost de 19,6 ani, iar femeile solicită tratament la o vârstă mai mică (24,6 ani) comparativ cu bărbații (28,3 ani).
Canabisul rămâne principalul drog pentru care se solicită asistență medicală, reprezentând 44,3% din cazuri, urmat de opioide și NSP (câte 17,3%), stimulanți (12,7%) și cocaină (4,1%). O tendință îngrijorătoare este scăderea solicitărilor pentru canabis, opioide și NSP, concomitent cu o creștere de 36,6% pentru stimulanți, în special datorită dublării numărului de persoane care au solicitat tratament pentru catinone sintetice. Serviciile de tratament ambulatoriu sunt preferate, reprezentând 67,4% din totalul solicitărilor în 2024, față de 58% în anul anterior.
Raportul mai arată că peste 80% dintre persoanele ajunse la unitățile de primiri urgențe din cauza consumului de droguri aveau sub 35 de ani, iar peste trei sferturi dintre cazuri au fost bărbați. În 85,8% dintre cazuri s-au efectuat teste toxicologice, iar în aproape trei sferturi a fost identificată o singură substanță. Intoxicațiile acute, tulburările de comportament și dependența au fost cele mai frecvente motive de spitalizare. Un aspect deosebit de alarmant este creșterea mortalității asociate direct consumului de droguri, cu 40 de decese în 2024, o creștere de 60% față de anul precedent. Alte șapte decese au fost asociate indirect. Majoritatea cazurilor au fost înregistrate în București, iar opiaceele, adesea în combinație cu benzodiazepine, rămân principalele cauze ale deceselor directe.
În sistemul penitenciar, 3.305 persoane private de libertate s-au autodeclarat consumatoare de droguri la intrarea în penitenciar în 2024, reprezentând 13,4% din populația aflată în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), o creștere de 8,7% față de anul anterior. Canabisul este, de asemenea, principalul drog declarat în această categorie, urmat de heroină, cocaină și NSP. Aproximativ 1.693 de persoane cu antecedente de consum au beneficiat de tratament psihiatric, cele mai frecvente diagnostice fiind tulburările de somn, anxietate și personalitate.
ANPCDDA a continuat, pe parcursul anului 2024, implementarea programelor de prevenire în școli, licee, festivaluri și evenimente culturale și sportive, în colaborare cu Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne (Poliția și Jandarmeria). Aceste activități au inclus campanii de informare și educare privind riscurile consumului de droguri, alcool, tutun și NSP, proiecte comune cu inspectoratele școlare și acțiuni de consiliere comunitară, vizând reducerea riscurilor și consolidarea factorilor de protecție. Schimbarea profilului consumatorilor, creșterea consumului la femeile tinere și adaptarea pieței ilegale la noile tehnologii impun politici publice bazate pe date, consolidarea prevenției, extinderea serviciilor de tratament și un sistem mai eficient de monitorizare și analiză a fenomenului.
De ce contează
Creșterea consumului de droguri în rândul femeilor tinere din România semnalează o schimbare profundă a dinamicii sociale și de sănătate publică. Această inversare a tendințelor tradiționale impune o reevaluare urgentă a strategiilor de prevenție și intervenție, care trebuie să devină mai sensibile la gen și adaptate la specificul vulnerabilităților feminine. Ignorarea acestui fenomen ar putea duce la o creștere a problemelor de sănătate mintală și fizică în rândul unei categorii de populație esențiale pentru viitorul societății, cu impact pe termen lung asupra familiilor și comunităților. De asemenea, creșterea mortalității asociate drogurilor subliniază urgența unor măsuri mai eficiente de reducere a riscurilor și de acces la tratament.
Fenomenul drogurilor în România continuă să evolueze rapid, iar concluziile Raportului Național 2025 subliniază necesitatea unei abordări integrate și dinamice. Extinderea serviciilor de tratament și consiliere, în special cele ambulatorii, rămâne crucială, la fel și adaptarea programelor de prevenire la noile realități, inclusiv la utilizarea mediului online de către rețelele de trafic. Monitorizarea continuă și analiza aprofundată a datelor sunt esențiale pentru a anticipa și a răspunde eficient la provocările viitoare.
Rămâne de văzut cum vor fi integrate aceste noi date în politicile publice și dacă se va reuși o inversare a tendinței îngrijorătoare a creșterii consumului la femeile tinere.