Reorganizare radicală post-Orban, cu acuzații de tiranie
Posturile publice de radio și televiziune din Ungaria, Kossuth și M1, și-au suspendat emisia marți, 7 iulie 2026, într-un gest fără precedent, parte a unei reorganizări masive inițiate de noul guvern condus de premierul Peter Magyar. Acesta, proaspăt ieșit învingător din alegerile din aprilie, a declarat pe Facebook că este o „zi istorică”, marcând „sfârșitul transmisiunilor de propagandă pe platformele media publice”, după cum relatează The Guardian. Magyar a acuzat explicit că acestea „au mințit noaptea, au mințit ziua, au mințit pe toate lungimile de undă”, adăugând că „acum s-a terminat”.
Decizia vine ca urmare a promisiunilor electorale ale Partidului Tisza, care a obținut o majoritate considerabilă de două treimi în parlament, bazându-se pe o platformă de „schimbare de regim” și o ruptură decisivă cu era Orbán. Pe ecranele televizoarelor, M1 a afișat un mesaj cu alb pe fond negru, similar unui necrolog, care spunea: „Mass-media publică nu ar trebui să mintă. Ne pare rău că am făcut-o atât de mult timp.” Mesajul continua: „Mass-media publică va fi acum reformată, astfel încât să fie independentă și demnă de încredere. Programul nostru de știri este suspendat în prezent. Rămâneți pe fază!”, potrivit informațiilor transmise de Agence France-Presse și agenția de presă ungară MTI, citate de Digi24.
Frecvențele postului de radio Kossuth difuzau muzică clasică, în special lucrări de Béla Bartók, în timp ce site-urile web M1 și Kossuth erau inaccesibile. Un comunicat al grupului media de stat ungar MTVA a precizat că televiziunea M1 urma să reia emisiunile în seara zilei de marți, dar fără programe de știri, care au fost suspendate pe o perioadă nedeterminată. Celelalte programe de servicii publice nu sunt afectate de aceste modificări, care vizează exclusiv componenta de știri.
Peter Magyar a justificat această acțiune prin necesitatea de a crea „un serviciu de știri cu adevărat echilibrat și obiectiv”. El a subliniat că „trebuie să ne asigurăm că marionetele numite să conducă autoritatea națională de comunicare și mass-media sunt înlocuite. Să ne asigurăm că legile care guvernează presa sunt schimbate și că există în sfârșit consecințe reale pentru condamnarea regulată în instanţă a organelor de presă pentru minciună, defăimare sau chiar denaturare.” Conform afirmațiilor sale, mass-media publică a devenit „în totalitate o presă de partid finanțată din banii contribuabililor maghiari”, difuzând „doar mesajele unui singur partid și denaturând complet realitatea”.
Reacția fostului prim-ministru Viktor Orbán a fost promptă și vehementă. El a numit decizia lui Magyar „încă un exemplu de tiranie Tisza!” și o „mişcare despotică”, recomandând telespectatorilor „interesați de adevăr” să urmărească în schimb canalul TV Hír, legat de partidul său, Fidesz. De asemenea, fostul ministru al Justiției, Tuzson Bence, a declarat că Fidesz va face apel la Curtea Constituțională, argumentând că măsura este „complet ilegală” și „contrazice total, total normele europene” privind libertatea presei și funcționarea serviciilor publice de media.
Suspendarea emisiunilor a survenit la scurt timp după ce noul guvern a înlocuit conducerea televiziunii și radioului de stat. Pe lângă mass-media publică, noua administrație a vizat și instituțiile private deținute de oameni de afaceri aliați cu Orbán. La TV2, unul dintre cele mai importante posturi private de televiziune din Ungaria, principalii prezentatori de știri au fost înlocuiți, iar directorul de știri a fost demis imediat după alegerile maghiare din aprilie 2026. Această abordare amplă subliniază intenția guvernului Magyar de a reforma întregul peisaj mediatic, nu doar sectorul public.
Contextul european indică o preocupare crescândă pentru independența presei în statele membre. Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din 2025, de exemplu, a evidențiat deja riscurile la adresa pluralismului media în Ungaria sub guvernarea anterioară, semnalând influența politică asupra finanțării și numirilor în instituțiile media publice. Prin comparație, țări precum Germania sau Franța au structuri de guvernanță a media publică mult mai descentralizate și protejate prin lege de intervenția politică directă, asigurând o mai mare independență editorială și o finanțare stabilă, adesea prin taxe de licență.
De ce contează
Această acțiune radicală a noului guvern ungar reprezintă o încercare de a redefini rolul mass-media publice, trecând de la o percepție de propagandă la una de informare obiectivă. Implicațiile sunt profunde pentru democrația maghiară, afectând accesul cetățenilor la informații imparțiale și credibilitatea instituțiilor publice. Modificările pot servi drept model sau avertisment pentru alte țări din regiune care se confruntă cu probleme similare de polarizare mediatică și control politic, în special în contextul dezbaterilor europene privind Actului european privind libertatea media (EMFA), adoptat recent.
În perioada următoare, se așteaptă ca guvernul Magyar să prezinte o nouă legislație privind mass-media, care să reglementeze finanțarea și structura de conducere a posturilor publice, pentru a asigura independența editorială. Rămâne de văzut cum se va pronunța Curtea Constituțională a Ungariei în urma contestației Fidesz și care va fi reacția instituțiilor europene la aceste măsuri radicale. De asemenea, monitorizarea reluării programelor de știri și a conținutului acestora va fi crucială pentru a evalua dacă promisiunile de imparțialitate și obiectivitate sunt respectate.
Succesul acestei reforme ar putea influența semnificativ peisajul politic și social al Ungariei, redefinind relația dintre putere și presă.