Valul de căldură sever pune presiune pe sistemele de sănătate
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat un avertisment sever, indicând că Europa s-ar putea confrunta cu „noi săptămâni mortale” pe fondul unui val intens de căldură care se formează deasupra Atlanticului și care urmează să afecteze mai multe regiuni ale continentului. Acest anunț vine la scurt timp după încheierea celui mai sever val de căldură înregistrat în Europa, între 20 și 28 iunie 2026, eveniment asociat direct cu efectele schimbărilor climatice.
Potrivit prognozelor meteorologice citate de The Independent și preluate de Mediafax, temperaturile ar putea atinge în următoarele zile până la 43 de grade Celsius în Portugalia și în sudul Spaniei. Și alte state europene se pregătesc pentru noi episoade de temperaturi extreme. Directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, a convocat o reuniune de urgență cu reprezentanții statelor membre, subliniind că mai puțin de jumătate dintre țările din regiunea europeană dispun de planuri naționale de acțiune comprehensive pentru protejarea populației în timpul valurilor de căldură.
Valul de căldură precedent, din luna iunie a anului curent, a fost catalogat drept cel mai sever înregistrat până acum pe continent. Datele preliminare prezentate de OMS indică faptul că acest episod de caniculă a provocat aproximativ 3.700 de decese în Franța, Țările de Jos și Belgia, iar bilanțul este așteptat să crească pe măsură ce autoritățile sanitare finalizează analiza datelor privind mortalitatea. În timpul acelui episod, numeroase state europene au înregistrat temperaturi record, incendii de vegetație și presiuni fără precedent asupra sistemelor de sănătate și serviciilor de urgență.
În contextul acestei urgențe, un apel de urgență privind căldura extremă a fost convocat pe 7 iulie 2026, reunind reprezentanți din 41 de state membre ale OMS/Europa, Comisia Europeană și mai multe grupuri ale societății civile. Cu peste 130 de participanți, întâlnirea a demonstrat seriozitatea cu care țările tratează căldura extremă ca pe o urgență de sănătate publică. Agenda a vizat învățămintele desprinse din valul de căldură recent și gradul de pregătire pentru evenimentele viitoare, conform declarațiilor OMS.
Hans Kluge a subliniat că experiența din luna iunie a arătat clar că planurile de intervenție pentru perioadele de caniculă, atunci când sunt implementate eficient, contribuie la reducerea efectelor asupra sănătății și pot salva vieți. Oficialul a accentuat necesitatea ca autoritățile să învețe din deficiențele constatate în timpul ultimului episod de caniculă și să dezvolte sisteme medicale capabile să răspundă mai bine fenomenelor meteorologice extreme. OMS atrage atenția că temperaturile extreme reprezintă un risc major în special pentru vârstnici, persoanele care locuiesc în centre de îngrijire, cei cu boli cronice și persoanele în vârstă care trăiesc singure sau sunt izolate social.
Organizația recomandă autorităților să consolideze măsurile de prevenție, inclusiv prin sisteme de avertizare timpurie, crearea de spații de răcorire accesibile populației și intervenții rapide destinate persoanelor vulnerabile. Aceste măsuri sunt cruciale pentru a atenua impactul asupra sănătății publice, în special având în vedere că, potrivit specialiștilor în climatologie, Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid la nivel global. Frecvența și intensitatea valurilor de căldură au crescut semnificativ în ultimele decenii, o tendință confirmată de datele climatice din ultimii 20 de ani, care arată o creștere constantă a numărului de zile cu temperaturi extreme.
Experții avertizează că, în lipsa unor măsuri de adaptare și a unei reduceri drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră, episoadele de căldură extremă vor deveni tot mai frecvente și mai severe, cu efecte importante asupra sănătății publice, infrastructurii și economiei. Spre exemplu, un studiu din 2023 al Agenției Europene de Mediu (AEM) a estimat că numărul deceselor legate de căldură în Europa ar putea crește cu 50% până în 2050 fără acțiuni climatice semnificative. Aceasta subliniază urgența implementării politicilor de reziliență la nivel național și european.
De ce contează
Valurile de căldură prelungite și intense au un impact direct și grav asupra sănătății publice, ducând la creșterea mortalității, în special în rândul grupurilor vulnerabile. Pe lângă riscurile directe pentru sănătate, aceste fenomene meteorologice extreme pun o presiune imensă asupra infrastructurii, de la rețelele electrice la transporturi, și pot afecta semnificativ economia prin scăderea productivității și pierderi în agricultură. O pregătire inadecvată, așa cum a semnalat OMS, amplifică aceste riscuri, transformând evenimente meteorologice în crize de sănătate publică și socio-economice pe scară largă, afectând direct calitatea vieții cetățenilor europeni.
Concluzie:
Situația actuală impune o reevaluare urgentă a strategiilor naționale de adaptare la schimbările climatice și de gestionare a riscurilor. Este esențial ca statele membre să investească în sisteme de avertizare timpurie performante și să dezvolte infrastructuri reziliente, capabile să facă față temperaturilor extreme. Colaborarea transfrontalieră și schimbul de bune practici, așa cum s-a discutat în cadrul reuniunii OMS, sunt cruciale pentru a asigura o abordare coerentă și eficientă la nivel european. Fără acțiuni concrete și imediate, riscul ca Europa să se confrunte cu noi tragedii umane și pierderi economice semnificative va rămâne ridicat, transformând verile viitoare în perioade de criză continuă.
Următoarele săptămâni vor fi un test critic pentru capacitatea Europei de a răspunde la provocările climatice în creștere.