Lucrări de reabilitare și controverse în Parcul Herăstrău
Primăria Capitalei a anunțat, miercuri, 8 iulie 2026, că 103 arbori de pe malul Lacului Herăstrău vor fi defrișați în contextul lucrărilor de punere în siguranță a malurilor. Decizia vine după o inventariere a specialiștilor, care a identificat 1.600 de arbori în zona de intervenție. Dintre aceștia, pe lângă cei 103 destinați defrișării, alți 91 vor fi toaletați, conform unui comunicat al PMB pe pagina sa de Facebook, citat de Agerpres și HotNews.ro.
Potrivit declarațiilor Primăriei Capitalei, avizele necesare au fost emise de Direcția de Mediu, iar lucrările sunt programate să înceapă în zilele următoare. Această măsură este prezentată ca fiind esențială pentru siguranța publică și pentru succesul proiectului de reabilitare a malurilor, în special pentru arborii aplecați pe marginea malului, care ar putea reprezenta un risc.
Procesul de evaluare a început pe 8 iunie, când PMB anunța marcarea arborilor din zona de protecție a malului lacului pentru inventariere. Andreea Răducu, președinta Asociației Peisagiștilor Filiala București-Ilfov, a explicat atunci că marcarea cu „X” a fost realizată strict pentru inventariere. Ea a subliniat necesitatea unei colaborări strânse între constructor și beneficiar pentru a evalua fiecare exemplar și a determina care arbori sunt sănătoși și nu prezintă riscuri, urmând ca aceștia să fie protejați și conservați. În schimb, arborii uscați, prăbușiți sau neviabili, care reprezintă un pericol pentru cetățeni, vor trebui eliminați înainte de începerea proiectului.
Cu toate acestea, decizia a stârnit îngrijorări și critici în rândul publicului, mai ales în contextul problemelor ecologice persistente din parc. Unii comentatori, citați de Agerpres, au semnalat că „fundul lacului e plin de gunoaie” și au întrebat cine se ocupă de curățarea acestora. O altă preocupare majoră, exprimată de un cititor, vizează impactul asupra chiparoșilor de baltă, arbori impresionanți de 40-50 de metri înălțime, care sunt considerați un simbol al Parcului Herăstrău. Aceștia, conform sursei, au supraviețuit secetelor prelungite din ultimii ani doar datorită apei din lac. Decizia de a seca lacul pe timpul verii, considerată o „proastă idee”, ar putea duce la uscarea acestor copaci, transformând zona într-o mlaștină de 72 de hectare plină de țânțari, în mijlocul orașului. Această situație ar agrava problemele ecologice și ar afecta biodiversitatea parcului, deja sub presiune.
În context european, gestionarea spațiilor verzi urbane și a corpurilor de apă implică standarde stricte de mediu. De exemplu, Directiva Cadru Apă 2000/60/CE impune statelor membre să atingă o stare ecologică bună pentru toate corpurile de apă, inclusiv lacurile urbane. Deciziile de management, precum uscarea temporară a lacurilor sau defrișarea, ar trebui să fie fundamentate pe studii de impact ecologic detaliate și să includă măsuri compensatorii, precum replantări cu specii autohtone și rezistente la condițiile locale. În 2023, Agenția Europeană de Mediu a raportat că peste 60% din corpurile de apă din UE nu ating starea ecologică bună, iar poluarea urbană și modificările hidrologice sunt printre principalele cauze. România, prin Garda Națională de Mediu, a aplicat amenzi de peste 10 milioane de lei în 2024 pentru nerespectarea normelor de mediu în zonele urbane protejate, însă monitorizarea și prevenția rămân provocări.
Istoric, Parcul Herăstrău, inaugurat oficial în 1936, a fost conceput ca o oază verde esențială pentru București, iar lacul său a avut întotdeauna un rol central în ecosistemul urban. Orice intervenție majoră asupra vegetației sau a nivelului apei lacului trebuie să echilibreze necesitățile de siguranță cu imperativul conservării patrimoniului natural și a funcțiilor ecologice ale parcului. În anii 1980, lucrări similare de consolidare a malurilor au fost realizate, dar cu o abordare diferită față de vegetația existentă, punând accent pe integrarea peisagistică.
Abordarea Primăriei Capitalei, deși motivată de siguranță, contrastează cu viziuni mai ample de conservare urbană și sustenabilitate. Este esențial ca, pe lângă defrișări, să fie implementate și măsuri de reîmpădurire compensatorie cu specii adecvate, care să contribuie la stabilitatea malurilor pe termen lung și la menținerea biodiversității. O colaborare transparentă cu organizațiile de mediu și publicul larg ar putea asigura o soluționare echilibrată a problemelor, evitând decizii unilaterale care pot genera nemulțumiri și pot afecta ireversibil ecosistemul parcului.
De ce contează
Decizia de defrișare a celor 103 arbori și toaletarea altor 91 din Parcul Herăstrău are implicații semnificative pentru calitatea vieții bucureștenilor și pentru integritatea ecologică a unuia dintre cele mai importante spații verzi ale Capitalei. Pierderea arborilor, chiar și a celor considerați periculoși, reduce capacitatea parcului de a filtra poluarea, de a produce oxigen și de a modera temperaturile urbane, contribuind la efectul de insulă de căldură. De asemenea, afectează biodiversitatea și peisajul, diminuând valoarea recreativă și estetică a parcului. Transparența și implicarea comunității în astfel de decizii sunt cruciale pentru a asigura un echilibru între dezvoltare, siguranță și conservare.
În viitor, rămâne de văzut cum vor decurge lucrările de consolidare a malurilor și dacă vor fi implementate măsuri compensatorii eficiente pentru arborii defrișați. O întrebare deschisă este și soarta curățeniei lacului și a fondului acestuia, o problemă semnalată de cetățeni și care necesită o abordare integrată. De asemenea, modul în care Primăria Capitalei va gestiona impactul deciziei de uscare a lacului asupra vegetației existente, în special a chiparoșilor de baltă, va fi un test al angajamentului său față de protecția mediului.
Soluțiile pe termen lung ar trebui să includă nu doar intervenții punctuale, ci și o strategie amplă de management ecologic urban, aliniată la cele mai bune practici europene.