Trump critică NATO, Europa crește cheltuielile
Miercuri, 8 iulie 2026, a marcat a doua zi a summitului NATO de la Ankara, o reuniune dominată de tensiunile dintre Statele Unite și aliații europeni, pe fondul criticilor vehemente ale președintelui american Donald Trump privind împărțirea costurilor de apărare. În ciuda declarațiilor tranșante ale lui Trump, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a reafirmat angajamentul de apărare colectivă al Alianței, avertizând Rusia că „nu vă puteți pune cu noi”.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, gazda summitului, a deschis sesiunea de miercuri, subliniind creșterea producției și exporturilor de apărare ale țării sale. Erdogan a anunțat un buget suplimentar de 24 de miliarde de dolari pentru consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO și a cerut eliminarea restricțiilor privind cooperarea în industria de apărare, inclusiv cele care exclud aliații non-UE din programele europene. Liderul turc a exprimat, de asemenea, sprijinul său pentru viziunea lui Donald Trump privind pacea în Ucraina și a promis continuarea sprijinului pentru achizițiile PURL pentru Kiev. În contextul conflictului din Iran, Erdogan a mulțumit Statelor Unite, Spaniei, Germaniei și Italiei pentru ajutorul acordat.
Donald Trump, prezent la Ankara, a declarat miercuri că Statele Unite plătesc „miliarde de dolari în plus” pentru securitatea Europei și a anunțat că își va exprima „nemulțumirile” aliaților. „Am fost tratați incorect. Plătim disproporționat”, a afirmat Trump, susținând că SUA suportă o parte prea mare din costurile apărării europene. Aceste declarații vin în ciuda eforturilor aliaților europeni de a demonstra o creștere a cheltuielilor pentru apărare. Secretarul general Mark Rutte a lăudat majorarea cheltuielilor de apărare ale Canadei și ale statelor europene, estimând o contribuție suplimentară de 258 de miliarde de dolari în anii 2025 și 2026.
Președintele american a continuat seria de declarații controversate, afirmând că este „foarte supărat pe NATO”, chiar dacă a descris prima zi a reuniunii ca fiind „un succes” și „fantastică”. Trump a readus în discuție și problema Groenlandei, declarând că „Groenlanda este o mare problemă pentru noi” și că va avea o „întâlnire importantă în curând” pe acest subiect. Ca răspuns, premierul danez Mette Frederiksen a reiterat poziția țării sale, afirmând miercuri că „Groenlanda, bineînțeles, nu este de vânzare” și că se așteaptă ca toți aliații să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei. Anterior, Trump amenințase cu întreruperea tuturor relațiilor comerciale cu Spania, un aliat NATO, al cărei premier, Pedro Sanchez, a fost un critic vocal al său, numind Spania o „cauză pierdută” și declarând că nu mai dorește afaceri comerciale cu aceasta.
În ceea ce privește România, președintele Nicușor Dan a declarat miercuri, la Ankara, că nu percepe un risc iminent de retragere a trupelor americane de pe flancul estic al NATO, în contextul discuțiilor despre amenințarea rusă. „Prin faptul că se vorbește expres de amenințarea rusă, eu în momentul acesta nu văd un risc de retragere a trupelor de pe flancul estic”, a subliniat președintele. El a adăugat că România va insista, ca de fiecare dată, asupra importanței strategice a Mării Negre în cadrul summitului. Această poziție reflectă preocupările statelor de pe flancul estic al Alianței, care se confruntă direct cu implicațiile agresiunii rusești și care consideră prezența militară americană esențială pentru descurajare.
Criticile lui Trump la adresa NATO nu sunt noi, ele manifestându-se și în primul său mandat. El a acuzat statele europene că nu au permis forțelor SUA să folosească spațiul lor aerian și bazele în timpul războiului cu Iranul, conflict în care SUA s-au simțit „netratate bine”. Oficialii europeni, pe de altă parte, susțin că și-au respectat angajamentele față de forțele americane, chiar dacă nu au fost consultați în legătură cu un conflict nepopular în Europa și care le-a afectat economiile. Această divergență de percepție subliniază o fractură adâncă în interiorul Alianței, unde Washingtonul dorește o reorientare militară către Indo-Pacific, în timp ce Europa caută o tranziție predictibilă și ordonată a responsabilităților de apărare, pentru a preveni breșe de securitate exploatabile de Rusia. Un raport Bloomberg, citând surse, a indicat chiar că summitul NATO din 2027 ar putea fi anulat, inițial planificat în Albania, din cauza cheltuielilor reduse de apărare ale acestei țări și a dificultăților interacțiunii cu Trump.
„De ce contează”
Acest summit este crucial pentru viitorul NATO și pentru securitatea europeană. Declarațiile lui Donald Trump, care oscilează între laude și critici severe, creează incertitudine și exercită o presiune semnificativă asupra aliaților europeni pentru a-și crește cheltuielile de apărare. Pentru România, menținerea angajamentului american pe flancul estic și importanța strategică a Mării Negre sunt vitale în contextul amenințării ruse. O solidaritate slăbită în cadrul NATO ar putea avea consecințe grave pentru stabilitatea regională și globală, încurajând acțiunile unor actori revizioniști.
Concluzie
Summitul de la Ankara se încheie cu o declarație a ambasadorilor NATO care reafirmă un „angajament de nezdruncinat” față de apărarea colectivă, un semnal de unitate în ciuda disensiunilor. Cu toate acestea, întrebările privind viitorul Alianței și rolul Statelor Unite rămân deschise. Relația lui Trump cu lideri precum Erdogan și secretarul general Rutte ar putea contribui la atenuarea tensiunilor pe termen scurt, dar presiunea asupra statelor europene de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru propria apărare va persista.
Următoarele luni vor fi esențiale pentru a vedea dacă angajamentele de creștere a cheltuielilor de apărare se vor concretiza și dacă Alianța va reuși să navigheze prin aceste provocări, menținându-și coeziunea și capacitatea de descurajare într-un peisaj geopolitic din ce în ce mai complex.