Criza politică a reconfigurat preferințele electorale și încrederea.
Un sondaj recent realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) la începutul lunii iulie 2026, după căderea Guvernului, indică o schimbare semnificativă în peisajul politic românesc. Potrivit datelor, românii își doresc alegeri anticipate, iar Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar ocupa primul loc în intențiile de vot. George Simion, liderul AUR, este perceput ca cel mai de încredere politician, cu 35% dintre respondenți declarând că au încredere în el. Această cifră reprezintă o creștere de la 31,3% înainte de criza politică, semnalând o consolidare a poziției sale.
Analiza ARP, citată de HotNews, arată că Ilie Bolojan, cu 29,5%, și Nicușor Dan, cu 24,2%, completează podiumul încrederii, urmați de Dominic Fritz (20,1%) și Oana Gheorghiu (17,7%). Este de remarcat că Bolojan a înregistrat o creștere notabilă de la 21,8% la 29,5%, în timp ce Dominic Fritz a urcat de la 13,4% la 20,1%. Nicușor Dan, președintele țării, își menține un nivel de încredere stabil, de aproximativ 24%, similar cu cel din luna aprilie, conform Digi24. Această stabilitate, în ciuda turbulențelor politice, sugerează o bază de susținere fidelă, venind în proporții apropiate din partea alegătorilor PNL și USR, dar și a unei părți a electoratului PSD.
În contextul crizei politice prelungite, majoritatea respondenților (21,7%) consideră Partidul Social Democrat (PSD) principalul responsabil pentru situație, în timp ce 21,4% atribuie vina tuturor actorilor politici implicați. AUR este perceput ca având o responsabilitate minoră (4,4%), la fel ca PNL (2,7%) și USR (1,5%). Această distribuție a percepțiilor arată o fragmentare a opiniei publice, fără un consens clar asupra unui singur vinovat, aspect subliniat și de HotNews.
Referitor la rolul președintelui Nicușor Dan în timpul crizei, 33,7% dintre participanții la sondaj au opinat că acesta „nu a avut un plan și doar a reacționat la evenimente”. Aproximativ 19% l-au considerat neutru și mediator, în timp ce 14,3% l-au văzut părtinitor în favoarea PSD, iar 14,2% în favoarea PNL și a lui Ilie Bolojan. Această percepție a lipsei de strategie, mai degrabă decât a părtinirii, este o concluzie importantă a studiului ARP.
Opțiunea pentru alegeri anticipate se bucură de cel mai mare sprijin, fiind preferată de 33,2% dintre români ca soluție la criza politică. Această dorință este puternic resimțită în special în rândul votanților AUR și SOS, conform analizei. Refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR este susținută de 11,4%, iar un guvern tehnocrat de 11,3%. Un guvern PSD-AUR este preferat de 6,8%, în timp ce ideea unei guvernări rotative este susținută de 5,7%. Aceste cifre demonstrează o dorință clară de schimbare a clasei politice actuale.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 36,4% din voturi, situându-se pe primul loc. PNL ar veni pe locul doi cu 22,4%, iar PSD pe trei cu 17,9%. Această reconfigurare a clasamentului electoral, cu AUR depășind partidele tradiționale, este o consecință directă a crizei politice și a nemulțumirii electoratului. Sondajul evidențiază că PSD își conservă bazinul electoral, dar alegătorii săi sunt cei mai puțin interesați de participarea la vot, în timp ce susținătorii PNL și AUR sunt cei mai mobilizați.
În ceea ce privește funcția de prim-ministru, niciunul dintre numele vehiculate nu beneficiază de o susținere majoritară, 56,1% dintre respondenți optând pentru „niciunul dintre aceștia”. Dintre variantele propuse, Sorin Grindeanu (PSD) este cel mai bine clasat cu 11,5%, urmat de Siegfried Mureșan (PNL) cu 8,7%, Adrian Veștea cu 2,5% și Eugen Tomac cu 1,5%. Această lipsă de entuziasm pentru candidații propuși subliniază o criză de leadership la nivel guvernamental, cu 19,7% dintre respondenți declarând că nu știu sau nu pot aprecia.
Creșterea participării și a interesului pentru alegeri avantajează partidele mari, în timp ce formațiunile mai mici pierd teren. PNL este, conform HotNews, principalul câștigător al perioadei analizate, atrăgând votanți nehotărâți și alegători de la partide mai mici precum USR sau REPER. Pe de altă parte, PSD rămâne prins între blocul populist al AUR și noul pol format în jurul PNL și USR, iar o apropiere între bazinele electorale PSD și AUR ar putea crea un bloc de votanți semnificativ, chiar și fără o fuziune formală.
**De ce contează**
Aceste date sunt cruciale pentru înțelegerea direcției politice a României. Dorința majoritară pentru alegeri anticipate, ascensiunea AUR și a liderului său, George Simion, precum și nemulțumirea față de actualii actori politici și propunerile de premier indică o profundă criză de încredere. Rezultatele sugerează că partidele tradiționale își pierd din influență, iar electoratul caută alternative, favorizând un discurs antisistem. Implicațiile sunt semnificative pentru stabilitatea guvernamentală și pentru viitoarele alianțe politice, putând duce la o reconfigurare majoră a Parlamentului și a executivului.
**Concluzie**
Sondajul ARP, realizat în iulie 2026, conturează un tablou politic volatil, marcat de o puternică dorință de schimbare manifestată prin cererea de alegeri anticipate. Ascensiunea AUR și a lui George Simion, consolidarea PNL și menținerea relativă a PSD, în ciuda percepției negative asupra rolului său în criză, indică o realitate complexă. Lipsa unui candidat agreat pentru funcția de premier și percepția președintelui ca fiind fără o strategie clară adaugă un strat de incertitudine.
Următoarea perioadă va fi decisivă pentru modul în care partidele politice vor răspunde acestor semnale din partea electoratului și dacă vor reuși să ofere soluții credibile pentru ieșirea din impasul actual, fie prin formarea unei noi majorități, fie prin acceptarea unui scrutin anticipat.