Sindicaliștii reclamă politici guvernamentale și lipsa dialogului
Federația SANITAS din România a decis, marți, 7 iulie 2026, declararea grevei generale la nivel național, începând cu data de 28 iulie, în toate unitățile sanitare și de asistență socială. Decizia vine ca răspuns la ceea ce sindicaliștii numesc „efecte grave asupra veniturilor și drepturilor personalului din sănătate și asistență socială”, generate de o serie de acte normative guvernamentale. Această hotărâre a fost luată după ce Guvernul nu a răspuns notificării transmise de Federație pe 11 iunie 2026 (nr. 16851/11.06.2026) și după expirarea termenului legal de 10 zile prevăzut de Legea nr. 367/2022 privind dialogul social.
Potrivit unui comunicat de presă citat de News.ro, Consiliul Național SANITAS s-a întrunit în sesiune extraordinară pentru a adopta hotărârea de grevă, subliniind lipsa de dialog din partea executivului. „SANITAS reafirmă că această decizie este consecinţa directă a lipsei de răspuns şi de dialog din partea Guvernului şi avertizează asupra consecinţelor pe care continuarea acestor politici le va avea asupra sistemului sanitar şi asupra celor aproape 100.000 de membri ai Federaţiei”, au transmis sindicaliștii.
Înainte de greva generală, este programată o grevă de avertisment în data de 20 iulie 2026, între orele 9:00 și 11:00, în toate unitățile vizate. Această acțiune premergătoare are rolul de a semnala determinarea sindicaliștilor și de a oferi o ultimă șansă Guvernului de a iniția negocieri reale. Contextul actual, marcat de presiuni economice și inflație, amplifică nemulțumirile angajaților din sistemul sanitar, care consideră că veniturile lor sunt erodate constant.
Revendicările Federației SANITAS sunt complexe și vizează mai multe acte normative, considerate inechitabile. Printre acestea, se numără Ordonanța de Urgență nr. 7/2026, care a exceptat de la reducerea cheltuielilor de personal doar o parte dintre unitățile sanitare publice, creând disparități. De asemenea, OUG nr. 36/2025 este contestată vehement, deoarece a redus sporurile pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare și a diminuat numărul zilelor de concediu suplimentar, afectând direct personalul expus riscurilor profesionale. Legea nr. 141/2025, care a restricționat acordarea indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță în funcție de nivelul salariului net, este o altă țintă a criticilor, fiind percepută ca o măsură discriminatorie.
Un punct central al nemulțumirilor îl reprezintă Proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, considerat de SANITAS ca fiind "profund inechitabil pentru personalul bugetar sanitar" și elaborat cu încălcarea procedurii de dialog social. Acest proiect, alături de Politica publică a Guvernului implementată prin Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu (PBSTM) 2025-2031, este văzut ca o amenințare la adresa stabilității financiare a angajaților din sănătate și asistență socială.
În concret, SANITAS solicită restabilirea drepturilor salariale prevăzute de Contractul Colectiv de Muncă nr. 1480/11.09.2023, care au fost afectate de OUG nr. 7/2026. De asemenea, cer anularea reducerii sporurilor și a zilelor de concediu suplimentar impuse prin OUG nr. 36/2025. O altă cerință esențială este accesul nediscriminatoriu la indemnizația de hrană și la voucherele de vacanță, eliminând plafonarea introdusă prin Legea nr. 141/2025.
În privința proiectului legii salarizării, Federația cere reluarea unui dialog real, stabilirea unor coeficienți de salarizare corespunzători pentru întregul personal din sănătate și asistență socială. Revendicările specifice includ menținerea sporului de tură la 15%, menținerea sporului de 100% pentru muncă în weekend și sărbători legale, reintroducerea sporului pentru condiții de muncă, includerea personalului TESA (tehnic, economic, social și administrativ) în aceeași anexă de salarizare și alinierea salariilor din asistența socială la nivelul sectorului sanitar neclinic. Aceste cereri reflectă dorința de a elimina inechitățile salariale și de a recunoaște importanța tuturor categoriilor de personal din sistem.
Comparativ cu alte state europene, România se confruntă adesea cu salarii mici în sectorul public, inclusiv în sănătate, ceea ce duce la un exod al personalului medical și la o criză de resurse umane. Datele Eurostat din 2024 arătau că, în termeni de putere de cumpărare standard (PPS), salariile din sănătate în România erau semnificativ sub media UE, contribuind la o presiune constantă asupra bugetului personalului. În 2025, cheltuielile publice pentru sănătate ca procent din PIB în România erau de aproximativ 5,5%, față de o medie UE de peste 8%, conform datelor Comisiei Europene, indicând o subfinanțare cronică a sistemului.
Această grevă, dacă va fi declanșată, ar putea avea un impact major asupra funcționării spitalelor și a sistemului de asistență socială, punând în pericol continuitatea serviciilor medicale pentru pacienți. Este o demonstrație a frustrării acumulate de-a lungul anilor de negocieri eșuate și de promisiuni neonorate. Guvernul, pe de altă parte, se confruntă cu constrângeri bugetare și cu necesitatea de a respecta țintele de deficit, ceea ce face dificilă satisfacerea tuturor cererilor sindicale. Un dialog constructiv și o soluție de compromis sunt esențiale pentru a evita o criză majoră în sistemul sanitar românesc.
De ce contează
Această grevă generală amenință să paralizeze sistemul de sănătate și asistență socială din România, afectând direct mii de pacienți și beneficiari. Ea subliniază o problemă sistemică de subfinanțare și inechitate salarială, care poate duce la o și mai mare migrație a personalului medical calificat. Rezolvarea acestor revendicări este crucială nu doar pentru angajați, ci pentru stabilitatea și funcționalitatea serviciilor publice esențiale, într-un context în care sistemul sanitar românesc este deja fragil și suprasolicitat. Ignorarea acestor semnale ar putea avea consecințe ireversibile pe termen lung asupra calității vieții cetățenilor.
Următorul pas va fi greva de avertisment din 20 iulie, care va testa rezistența la dialog a Guvernului. Dacă nu se va ajunge la un acord, greva generală din 28 iulie va pune presiune maximă pe autorități. Este de așteptat ca Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii să încerce să medieze conflictul, dar succesul depinde de deschiderea ambelor părți la compromis. Pe termen lung, o nouă lege a salarizării echitabilă și o finanțare adecvată a sistemului de sănătate rămân obiective cruciale pentru a preveni viitoare astfel de proteste și pentru a asigura stabilitatea unui sector vital pentru societate.
De asemenea, este important de monitorizat reacția altor federații sindicale din sectorul public, care ar putea fi tentate să se alăture protestelor, amplificând presiunea asupra Guvernului.