Angajamente NATO și cooperare cu Indo-Pacificul
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a participat marți, 7 iulie 2026, la un dineu de lucru al Consiliului Nord-Atlantic, organizat la Ankara, în marja Summitului NATO. În cadrul evenimentului, la care au fost prezenți oficiali din Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Republica Coreea, Miruță a declarat că România „și-a învățat lecția” în privința amenințărilor cu drona pe flancul estic și a contractat sisteme de apărare anti-dronă, solicitând totodată sprijin aliat temporar până la livrarea acestora.
Potrivit comunicatului publicat miercuri, 8 iulie 2026, de Ministerul Apărării, dineul a reafirmat angajamentul liderilor NATO față de Apărarea Colectivă, conform Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, și consolidarea conceptului NATO 3.0. Un punct prioritar al discuțiilor a fost continuarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv prin programul NATO de achiziție de arme PURL pentru Kiev, miniștrii confirmând unanim susținerea în acest sens.
Radu Miruță a subliniat că România a făcut „pași concreți pentru repornirea producției militare”. „Suplimentar deciziei de a-și menține creșterea cheltuielilor pentru Apărare, România a făcut pași concreți pentru repornirea producției militare, în ultimul an semnând contracte de cooperare industrială pentru 5 facilități de producție”, a declarat ministrul. Această inițiativă marchează o schimbare strategică, având în vedere că, de la căderea comunismului, industria de apărare românească a cunoscut o lungă perioadă de declin, cu puține investiții semnificative până recent. Conform datelor Eurostat din 2024, România a alocat peste 2,5% din PIB pentru apărare, depășind angajamentul NATO de 2%, o creștere substanțială față de 1,7% în 2020.
Referitor la amenințările cu drone pe flancul estic, o problemă acută evidențiată de războiul din Ucraina și de incidentele repetate cu drone rusești căzute pe teritoriul României în 2023 și 2024, Miruță a reiterat că țara noastră „a contractat sisteme de apărare anti-dronă”. El a considerat „legitimă solicitarea de susținere aliată temporară până când acestea vor fi livrate”. Această abordare reflectă o conștientizare sporită a nevoii de modernizare rapidă a capacităților de apărare aeriană, în contextul în care alte state europene, precum Polonia și statele baltice, au accelerat, de asemenea, achizițiile de sisteme anti-dronă avansate în ultimii doi ani.
Ministrul a accentuat că România susține întărirea pilonului european în cadrul NATO 3.0. „Din perspectiva României, Rusia rămâne o amenințare pe termen lung și susținem întărirea pilonului european în cadrul NATO. Suntem determinați, la nivel aliat, să demonstrăm credibilitate, unitate și solidaritate, astfel încât să avem instrumentele, forțele și capabilitățile necesare să descurajăm orice agresiune și, la nevoie, să ne apărăm în fața oricărei amenințări”, a afirmat Miruță. Această poziție rezonează cu viziunea NATO de a distribui mai echitabil povara apărării și de a consolida capacitățile europene, un subiect intens discutat în cadrul Uniunii Europene, în special după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
Un aspect notabil al dineului a fost participarea aliaților din regiunea Indo-Pacific (IP/4). Concluzia generală a fost că problemele globale de securitate sunt interconectate, necesitând măsuri concrete de combatere și o creștere a cooperării în industria de apărare, inclusiv prin adoptarea de noi tehnologii. Această extindere a dialogului NATO către partenerii din Indo-Pacific subliniază o schimbare de paradigmă, recunoscând că provocările de securitate din Europa și Asia sunt tot mai interdependente, de la perturbările lanțurilor de aprovizionare la influența tot mai mare a Chinei și Rusiei pe scena globală. De exemplu, tensiunile din Marea Chinei de Sud pot avea repercusiuni economice și strategice globale, afectând și securitatea europeană.
De ce contează
Deciziile anunțate de ministrul Miruță sunt cruciale pentru securitatea națională a României și pentru consolidarea flancului estic al NATO. Repornirea producției militare reduce dependența de importuri și creează locuri de muncă, contribuind la economia internă. Achiziția de sisteme anti-dronă și solicitarea de sprijin aliat temporar demonstrează o adaptare rapidă la noile realități ale războiului modern, protejând infrastructura critică și cetățenii de amenințările aeriene. În plus, angajamentul României pentru întărirea pilonului european în NATO și cooperarea cu aliații din Indo-Pacific subliniază rolul activ al țării noastre într-un context geopolitic complex, contribuind la stabilitatea regională și globală.
Pe viitor, se așteaptă ca România să continue implementarea contractelor de cooperare industrială, cu primele facilități de producție devenind operaționale în următorii doi-trei ani. Livrarea sistemelor anti-dronă va fi, de asemenea, un punct de monitorizat, alături de modul în care sprijinul aliat temporar va fi asigurat. Summitul NATO de la Ankara a stabilit direcții clare pentru consolidarea apărării colective și a parteneriatelor globale, iar România va juca un rol activ în aceste demersuri.
Rămâne de văzut cum va evolua și conceptul NATO 3.0 și care vor fi pașii concreți pentru întărirea pilonului european, în contextul presiunilor geopolitice continue din regiune și din lume.